50 de ani de la primul pas pe Lună. Cum au trăit momentul istoric Alexandru Mironov și Dumitru Prunariu
Se împlinesc 50 de ani de la primul pas făcut de un om pe Lună, pe 20 iulie. Apollo 11 este denumirea primei misiuni spațiale care a schimbat istoria. Nume cunoscute în lumea ştiinţifică - cosmonautul Dumitru Prunariu, publicistul Alexandru Mironov, astronomul Adrian Șonka şi Botond Istvándi, unul dintre organizatorii Expoziției Space Adventure - se vor afla alături de Mihai Constantin sâmbătă, 20 iulie, în studioul TVR 1, pentru ediţia specială, “Un salt uriaş pentru omenire - Aselenizarea”.
La dezbaterea dedicată împlinirii a 50 de ani de la momentul în care echipajul american Apollo 11 a pășit în premieră pe Lună li se va alătura, prin telefon, Andrei Bacalu, jurnalistul care a relatat aventura selenară pentru români.
Cinci decenii de la celebrele cuvinte: „Un salt uriaş pentru omenire - Aselenizarea”
„Aselenizarea reprezintă provocarea pe care temerarii generaţiei de atunci o aruncă celor de astăzi. Jurnalistic a însemnat un record absolut de audienţă, la care a contribuit şi Televiziunea Română. Ştiinţific a reprezentat finalul unei curse cu obstacole între Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii. Oare mai este Luna o provocare pentru Mileniul III, sau ne vom îndrepta direct către alte corpuri cereşti? Aflaţi răspunsul sâmbătă, de la ora 13.00, într-o ediţie specială a Televiziunii Române - “Un salt uriaş pentru omenire - Aselenizarea”, alături de câţiva invitaţi foarte speciali”, a declarat moderatorul Mihai Constantin.
Dezbaterea dedicată momentului din 1969 va avea loc în ziua în care se împlinesc cinci decenii de când Neil Armstrong, primul om care a păşit pe lună, rostea celebrele cuvinte “E un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”. Platoul va fi decorat cu televizoare alb-negru, iar din emisiune nu vor lipsi imaginile de arhivă, în care este surprins celebrul moment al anului 1969. Vom vedea şi imagini de la Expoziția Space Adventure, prin care reprezentanții NASA încearcă să promoveze importanța călătoriilor în spațiu şi care se află în premieră în România.
Ce a însemnat Aselenizarea în istoria omenirii? În ce măsură a influenţat războiului rece? De unde am plecat şi unde am ajuns? Este omul singur în Univers? sunt doar câteva dintre întrebările la care vor căuta răspounsul invitaţii lui Mihai Constantin sâmbătă, 20 iulie, de la ora 13.00, la TVR 1.
„În momentul în care a pus piciorul pe lună am simţit o emoţie puternică”
„Pentru mine, ieşirea în spaţiul cosmic este strict legată de activitatea de fost scrimer. În 4 octombrie 1957 am participat la Sibiu la primul meu concurs de scrimă. A fost ziua în care se lansa Sputnik 1, primul satelit artificial al Pământului. În 1969, eram în echipa naţională de scrimă şi plecam la un campionat la Minsk. Întâmplarea a făcut să fie exact în seara aselenizării. Antrenorii ne-au lăsat să stăm până la 4 dimineata, ca să urmărim evenimentul. Atunci am reuşit să ocupăm locul II cu echipa de spadă a României. Evenimentul mi s-a părut zguduitor şi în acelaşi timp normal. "Un pas mic pentru om, unul uriaş pentru omenire", ne dădeam seama că va fi aşa. Niciunul dintre intelectualii generaţiei mele nu se gândea că programul Apolo se va opri acolo. Întâlnirea cu Andrei Bacalul, care era şef al secţiei ştiinţă din TVR, m-a marcat. În 1982 lucram la Revista Ştiinţă şi Tehnică, iar o delegaţie de doi colegi a venit să mă “peţească” pentru Televiziunea Română. A fost un privilegiu extraordinar să fiu coleg de redacţie cu Andrei Bacalu, Andrei Ban şi Luciana Bratu. Andrei Bacalu era o personalitate - cunoştea 11 limbi străine, dintre care 8 la perfecţie. Stăpânea o mulţime de subiecte, avea o memorie fabuloasă şi avea cunoştinţe în toate domeniile ştiinţei. Era un adevărat far al TVR. Din păcate, nu l-a plăcut Cabinetul 2 al Elenei Ceauşescu, au fost presiuni şi atunci şi-a făcut actele şi a plecat în Israel. A interupt o carieră gloriasă aici, iar acolo s-a realizat ca medic pediatru”, a declarat scrritorul și jurnalistul Alexandru Mironov, exclusiv pentru Click!.
„Ca întreaga omenire, am trăit momentul cu multă emoţie, alături de familia mea. Se anunţase că se va transmite primul pas al omului pe lună, încă înainte de miezul nopţii, în data de 20 iulie. S-a spus apoi că modulul lunar a coborât pe suprafaţa lunii şi, până la 4.30 dimineaţa am stat să vedem cum coboară efectiv Neil Armstrong din modulul lunar. În momentul în care a pus piciorul pe lună am simţit o emoţie puternică. În sfârşit, un pământean a pus piciorul pe alt corp ceresc. Într-adevăr, un pas mic pentru el, un pas gigantic pentru omenire. Am înţeles, dintr-o dată, ce reprezentăm noi în acest univers, că universul este mult mai larg şi că noi suntem o părticică a lui. Eram la vremea aceea pasionat de avioane, elicoptere, de zbor. Dar pe atunci nu-mi închipuiam că România va avea acces la o astfel de tehnologie, că un român va putea zbura în spaţiul cosmic. Au trecut doar 12 ani şi eu am ajuns cosmonaut”, ne-a povestit Dumitru Prunariu, primul și singurul cosmonaut român care a zburat vreodată în spațiul cosmic.
Expoziția Space Aventure promovează importanța călătoriilor în spațiu
Expoziția Space Adventure, prin care reprezentanții NASA încearcă să promoveze importanța călătoriilor în spațiu, se află în premieră în România.
"Expoziţia este pentru prima dată în România şi este impresionantă. Avem o suprafaţă foarte mare, peste 2000 de metri pătraţi, cu peste 100 de exponate. În acest moment avem şase simulatoare şi, până la sfârşitul lunii august, mai primim încă două două din Statele Unite. Nou nouţe, nici nu au fost testate încă. Le vom inaugura în România. Expoziţia ţine până în luna august, iar scopul este să creştem interesul tinerilor, să îi împingem un pic spre ştiinţă. Ne bucurăm să fim în România în perioada în care aniversăm 50 de ani. Polonezii au încercat să vorbească la NASA şi au propus să mai ţină expoziţia încă câteva săptămâni, dar cum se vorbise déjà în România, am ales să plecăm la Bucureşti", ne-a explicat Botond Istvándi, unul dintre organizatori.
Citește și
De ce nu se mai poate ajunge acum pe Lună? Cine a oprit programul NASA
Neil Armstrong, la un pas de moarte înainte de «zborul pe Lună»
