7 lucruri pe care nu le știai despre Postul Mare
Începe Postul Mare, cel mai lung din an. În 2021 acesta se ține în perioada 15 martie – 1 mai, Paștele ortodox fiind la 2 mai. E cea mai importantă perioadă de abținere și încercare spirituală a anului, iar Click! vă prezintă 7 lucruri mai puțin cunoscute despre acest post, împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.
1. Vechiul nume al Postului Mare provenea de la numărul 40. Denumirea mai veche a Postului Mare este de „Păresimi” și vine de la latinescul Quadragesima („Patruzecime”) dezvăluie basilica.ro. Postul Mare este conceput ca o imitare a postului aspru pe care Mântuitorul l-a ținut în pustiu înainte de a-și începe propovăduirea. De ce 40 de zile? Pentru că cifra 40 e foarte importantă pentru creștini: potopul se consideră că a durat 40 de zile și 40 de nopți; Moise a stat 40 de zile în Muntele Sinai înainte de a primi Legea; evreii au călătorit 40 de ani prin pustiu din robia egipteană și până în Țara Sfântă.
2. Cât durează Postul Mare. Postul Mare se încheie oficial la 23 aprilie, în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr. Urmează două sărbători speciale, Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor, la 25 aprilie. Acestea sunt urmate de Săptămâna Patimilor, în care postul trebuie să fie mai aspru. Astfel, Postul Mare are aproape 50 de zile
3. Semnificația primei zile a Postului Mare. Prima zi a Postului Mare e pusă imediat după Duminica izgonirii lui Adam din rai. De ce? ”Omul a căzut din comuniunea cu Dumnezeu prin consumarea fructului interzis. Astfel, călcarea poruncii divine, s-a făcut prin mâncare”, dezvăluie basilica.ro. Practica postirii trebuie însoțită și de evitarea gândurilor rele, a pornirilor care nu fac bine.
4. De ce sâmbetele din Postul Mare sunt dedicate pomenirii morților. Legendele spun că morții sunt însetați de Dumnezeu dar nu pot să se roage sau să facă fapte bune. De aceea, sâmbetele din Postul Mare sunt dedicate pomenirii morților, pentru a face bine și a ne ruga în numele lor.
5. Ce e ”grâul de sărindar”. În Postul Mare, în multe zone ale țării se dau sărindare (pomeniri de 40 de zile) la
mânăstiri. Se pune așa-numitul ”grâu de sărindar”, care e sfințit în fiecare sâmbătă din post. Cu acest grâu obiceiul spune că trebuie să faci colivă în Duminica lui Lazăr. Ultima pomenire a morților se face în Joia Pătimirilor.
6. În unele regiuni ale României se gătește în vase speciale. În Moldova și Oltenia se folosesc alte vase decât cele în care s-a gătit în timpul anului. Sunt cumpărate sau scoase din dulapuri vase de gătit destinate postului.
7. Biserica Ortodoxă consideră că postul alimentar nu e suficient fără post sufletesc. În această perioadă creștinii trebuie să fie mai buni, mai iertători și mai toleranți. Un bun creștin trebuie să frecventeze biserica des, să postească, apoi să se spovedească la preot pentru ca în final să se împărtășească.
