77 de ani de la plecarea regelui Mihai din România. De ce a făcut-o și când s-a întors în țară
Există în viața fiecărei națiuni momente care schimbă totul, care rămân în istorie și sunt discutate mereu, de fiecare generație. Un astfel de episod a avut loc pe 3 ianuarie 1948, când regele Mihai a fost silit să părăsească România împreună cu regina mamă Elena și s-a întors în țară de abia în 1992, de Paști.
Culisele abdicării regelui Mihai
În noiembrie 1947, Mihai a călătorit la Londra la nunta viitoarei reginei Elisabeta II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Palma, cea care urma să-i devină soție. Regele Mihai nu a vrut să se întoarcă în țară pentru că presințea că puterea comunistă îl va sili să abdice.
A fost însă, păcălit așa cum va dovedi istoria, de personalități americane și britanice, prezente la respectiva nuntă regală, care într-un acces de grandomanie l-au asigurat că nu va păți nimic și totul vă rămâne ca înainte. Potrivit unor surse citate mai târziu de presa americană, printre cei care l-au sfătuit pe regele românilor să se întoarcă acasă a fost și Winston Churcill care „se spune că l-ar fi sfătuit pe Mihai că «mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos»”.
Cum a fost șantajat regele Mihai
Peste ani, regele Mihai dezvăluia că niciodată nu și-ar fi manifestat la acea petrecere intenția de a nu reveni acasă. După întoarcerea sa în România, Mihai a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947. Liderii comuniști ai țării, Petru Groza și Gheorghiu-Dej i-au cerut regelui, în seara zilei de 29 decembrie, să vină la București de la reședința sa din Sinaia sub pretextul discutării unei probleme importante și urgente.
Când Mihai a sosit, i-au pus în forță hârtia prin care urma să abdice de la tron și în fața refuzului său i-au acordat jumătate de oră de gândire. Între timp, ca mijloc de presiune, au fost aduse trupele diviziei „Tudor Vladimirescu”, unitate creată cu sprijinul Moscovei, care au înconjurat palatul regal.
Chiar și în aceste condiții, curajos, regele a refuzat totuși să semneze, dar Petru Groza l-a amenințat cu declanșarea unui război civil. Mai mult, există mărturii că regele a fost amenințat că vor fi executați cei aproximativ o mie de studenți care se aflau în acel moment închiși în diferitele închisori.
Confruntat cu riscul vărsării de sânge, regele Mihai a cedat și a semnat abdicarea în aceeași zi, la ora 14.00. Comuniștii au anunțat abolirea monarhiei și instaurarea unei republici populare, printr-o lege adoptată de Camera Deputaților, și au transmis la radio înregistrarea proclamației regelui despre semnarea abdicării.
Plecarea din România a regelui Mihai și viața în exil
În seara de 3 ianuarie 1948, Regele Mihai și Regina-Mamă, escortați de ofițeri ai Siguranței, au fost urcați la Sinaia, într-un tren special care i-a dus în Elveția, la Laussane. În iunie 1948 s-a căsătorit cu Ana și după mai multe peregrinări s-au stabilit în localitatea elvețiană Versoix.
Întoarcerea în România a regelui Mihai
După Reveluția anticomunistă din 1989, regele a încercat de mai multe ori să revină în țară dar acest lucru s-a dovedit imposibil în perioada în care președinte al României a fost Ion Iliescu. Mihai a fost descurajat și chiar oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în țară iar cea mai importantă încercare a regelui de a se întoarce în România a eșuat în data de 25 decembrie 1990.
Atunci, Mihai I, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale, au sosit pe aeroportul Otopeni cu un pașaport diplomatic danez, obținând o viză pentru 24 ore pentru a merge la Mânăstirea Curtea de Argeș, unde voia sa se reculeagă la mormintele familiei și să asite și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Mihai și însoțitorii săi au fost opriți de un baraj al Poliției, conduși din nou la aeroport și obligați să părăsească țara.
În 1992, noul guvern român i-a permis în sfârșit regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sfintelor Paști iar regele Mihai a fost întâmpinat de populație cu un entuziasm fără precedent în România. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul președintelui Ion Iliescu, conducătorul atotputernic de la acea dată, regelui interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani.
Sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, regele și-a primit înapoi cetățenia română. Ulterior, i-au fost retrocedate și o parte din proprietăți. Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ținut un discurs în fața camerelor reunite ale Parlamentului României. De atunci, regele Mihai a trăit între cele trei reședințe ale sale, una din Elveția și două la București, castelele Săvârșin din Arad și Elisabeta din București.
În Elveția, la Narbonne a și decedat pe 5 decembrie 2017, după ce a fost diagnosticat în 2016 cu o boală nemiloasă. A fost înmormântat la Curtea de Argeș, pe 16 decembrie 2017, în noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.
