Adevărul despre impozitul din România. Unde se află Bucureștiul față de Paris, Madrid, Berlin sau Roma
Creștere impozitelor pe proprietate de la 1 ianuarie 2026 a stârnit dezbateri aprinse pe rețelele sociale. Românii se tem de scumpiri, însă comparația cu marile capitale europene spune o altă poveste. Bucureștiul rămâne unul dintre orașele cu cele mai mici taxe pe locuințe din Europa. Diferențele nu sunt deloc mici, ci de sute de euro.
Modelul românesc de taxare explică această anomalie. Iar consecințele se văd direct în bugetele orașelor și în infrastructură.
Cum funcționează impozitul pe proprietate
Impozitul pe proprietate este una dintre cele mai stabile
și vechi surse de finanțare pentru administrațiile locale europene.
Proprietarii de locuințe și terenuri plătesc anual o taxă care alimentează
bugetele din care sunt finanțate străzile, transportul public, iluminatul,
școlile, spitalele și spațiile verzi.
Începând cu 1 ianuarie 2026, proprietarii de locuințe din București vor plăti impozite semnificativ mai mari. Consiliul General al Municipiului București a aprobat noile niveluri ale taxelor și impozitelor locale pentru anul viitor, iar cel mai vizibil efect este creșterea puternică a impozitului pe clădirile rezidențiale — în medie, de aproape 80% față de 2025.
Decizia nu introduce un impozit nou, dar modifică substanțial baza de calcul, explică Bucharest.ro.
Majorarea nu este rezultatul unei singure decizii punctuale. Ea reflectă aplicarea cumulată a indexărilor cu inflația din ultimii ani. Aceste ajustări, prevăzute de legislația fiscală, nu au fost aplicate integral în anii anteriori și sunt puse acum în aplicare dintr-un singur pas, în 2026.
În majoritatea statelor europene, acest impozit este legat direct de valoarea reală a proprietății. Autoritățile folosesc evaluări periodice ale prețurilor de piață, iar taxa se aplică sub forma unui procent anual. Proprietățile mai scumpe, situate în zone bune, contribuie mai mult, iar cele mai modeste sunt taxate mai puțin.
România aplica un model fundamental diferit. Impozitul nu era calculat în funcție de valoarea de piață, ci pe baza unei valori impozabile stabilite administrativ, prin grile oficiale. Aceste grile, de multe ori mult sub nivelul real al prețurilor sunt actualizate rar, ceea ce a dus la un impozit final foarte mic.
De ce Bucureștiul este mult sub nivelul Europei
În București, un apartament obișnuit este taxat anual cu sume care, de regulă, se încadrează între câteva zeci și, în cazuri mai rare, câteva sute de euro. În marile capitale occidentale, același tip de locuință generează un impozit de câteva ori mai mare.
La nivel macroeconomic, diferența este și mai clară. În Uniunea Europeană, impozitele pe proprietate aduc în medie aproape 2% din PIB. În România, ponderea este sub 0,5%, una dintre cele mai mici din UE. Asta înseamnă că orașele românești, inclusiv Bucureștiul, sunt private de miliarde de lei care ar putea fi investiți în infrastructură și servicii publice.
Această politică a menținut costul deținerii unei locuințe extrem de scăzut. Proprietarii nu simt aproape deloc presiunea fiscală, iar piața imobiliară a fost încurajată indirect să se extindă rapid. Prețul este plătit însă de bugetele locale, care depind masiv de subvenții de la stat și au o capacitate redusă de investiție.
Ce arată comparația cu marile capitale europene
Capitală Valoare locuință medie Impozit anual aproximativ Procent din valoare
București 100.000 € 50–100 € 0,05–0,1%
Paris 500.000 € 1.200–2.000 € 0,25–0,4%
Berlin 400.000 € 800–1.500 € 0,2–0,4%
Madrid 300.000 € 600–1.200 € 0,2–0,4%
Roma 350.000 € 700–1.400 € 0,2–0,4%
