Aici a învăţat Nicolae Ceauşescu meseria de cizmar. Atelierul este și astăzi în picioare
A rezistat timpului! Fostul dictator Nicolae Ceauşescu (1918-1989), omul de care se leagă mare parte din istoria roşie a României, a fost ucenic într-un atelier de cizmărie din Slatina. Clădirea este şi astăzi în picioare, pe strada Lipscani, în centrul vechi al oraşului.
Atracţie pentru turişti! Strada Lipscani, „bulevardul“ Slatinei de altădată, este o pagină de istorie. Clădirile de patrimoniu, cele mai multe aflate într-o stare avansată de degradare, încă mai amintesc de o vreme în care Slatina se număra printre târgurile renumite. După cum dezvăluie istoricul Aurelia Grosu pe contul de Facebook, viitorul preşedinte al Republicii Socialiste România şi-a început, la 11 ani, ucenicia într-un atelier de cizmărie.
Atelierul în care copilul din Scorniceşti a deprins tainele meşteşugului se afla într-o clădire cu etaj şi cu un cochet balcon din fier forjat, astăzi împodobit cu flori. Patronul atelierului era Năstase Oprea, un om cu prestanţă, întotdeauna îmbrăcat elegant.
În 1929, la rugămintea lui Grigore Penescu, inginerul-şef al judeţului Olt, Năstase Oprea îl primea ucenic pe minorul Nicolae, fiul lui Andruta Ceauşescu din Scorniceşti. Capul familiei Ceauşescu îl rugase pe inginer să-l ajute, întrucât avea o familie cu multe guri de hrănit.
După două luni, Năstase Oprea l-a trimis pe Nicolae Ceauşescu să-şi continue ucenicia la atelierul unui cunoscut din Bucureşti.
În urmă cu aproape un secol, strada Lipscani era o „veritabilă axă a comerţului local”, după cum o descrie un alt istoric, dr. Laurenţiu Guţică-Florescu, în monografia „Istoria oraşului Slatina de la origini până în anul 1947“, lansată anul trecut.
“Aici s-a concentrat activitatea comercială a unui oraş de mici negustori şi meseriaşi. Prăvăliile înfiinţate cuprindeau, după aria de activitate, băcănii, blănării, cizmării, cojocării, croitorii, plăpumării, ceasornicării şi farmacii”, notează istoricul.
Citește și:
Desfrâurile Elenei Ceauşescu. Lunga listă cu amanții Primei Doamne a României
În prezent, strada Lipscani din Slatina e animată doar în prima parte a zilei, când oameni copleşiţi de probleme de ordin juridic apelează la avocaţii şi notarii din zonă. Acestea sunt, de altfel, singurele afaceri care au mai rezistat în ultimii zece ani.
Cravata cu blacheuri, prilej de bancuri clandestine
Vă amintiţi acest portret al lui Nicolae Ceuaşescu? Tabloul trona în sălile de clasă şi în instituţiile publice, pe pancartele din timpul demonstraţiilor de simpatie în Epoca de Aur, precum şi în deschiderea manualelor din şcoli. Modelul cravatei era prilej de ironii sibversive.
Oamenii se amuzau şi susţineau că e o cravată cu blacheuri (plăcuţele semiovale de metal pe care cizmarii le aplicau pe tocurile pantofilor, ca să evite tocirea acestora).
