Arsenie Boca, tot mai aproape de a deveni sfânt
Părintele Arsenie Boca, slujitor al lui Dumnezeu căruia i se atribuie nenumărate miracole chiar și după moarte, este tot mai aproape de a fi canonizat de Biserica Ortodoxă Română (BOR). Reprezentanții Episcopiei Devei și Hunedoarei au anunțat că sâmbătă a început procesul de recunoaștere a meritelor sale ca om plăcut lui Dumnezeu.
Prima ședință a comisiei teologice mitropolitane care cercetează viața și activitatea părintelui Arsenie Boca a avut loc sâmbătă. Episcopia a început să adune probe și mărturii ale sfințeniei și vieții sale evlavioase în slujba Bisericii și a credincioșilor ortodocși. Procesul este unul de durată, spun reprezentanții Bisericii, însă la capătul lui Arsenie Boca își poate face loc în galeria sfinților BOR. După culegerea datelor, episcopia va întocmi un dosar pe care îl va înainta Sinodului Mitropoliei Ardealului. De aici, documentul va ajunge la Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, pentru a fi analziat de comisia de canonizare.
Părintele Arsenie Boca s-a născut la 29 septembrie 1910. A studiat la Gimnaziul ortodox „Avram lancu” din Brad (1922-1929), Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu (1929-1933) și la Academia de „Belle Arte” din București și un stagiu de documentare la Muntele Athos. Hirotonit diacon – necăsătorit în 1936 și preot, la 10 aprilie 1942. La 3 mai 1940 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Sâmbăta, sub numele de Arsenie, a cărei obște a îndrumat-o până în toamna anului 1948, când a fost transferat de mitropolitul Nicolae Bălan la Mănăstirea Prislop, redevenită atunci ortodoxă. Arestat de autoritățile comuniste în noaptea de 15-16 ianuarie 1951 și închis la Aiud, Baia Sprie, Ocnele Mari, nouă luni la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Eliberat la 17 martie 1952 s-a întors la Mănăstirea Prislop, participând la slujbe, pictând și lucrând în obștea mănăstirii. în anul 1955 era anchetat la Timișoara, suferind alte șase luni de detenție. În anul 1969 Mănăstirea Prislop a fost închisă, iar părintele Arsenie exclus din monahism, începând perioada de pribegie prin București și alte localități, în 1961 era angajat la Atelierele Patriarhiei, iar în 1968, pensionat. S-a retras la parohia Drăgănescu, lângă București, începând pictarea bisericii de aici. Ulterior s-a stabilit, cu o mică obște de maici, într-o casă din Sinaia. Spre sfârșitul vieții i s-a permis să se reîntoarcă la Prislop. A trecut la cele veşnice în 28 noiembrie 1989 la Sinaia şi a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop.
Arsenie Boca, minuni după moarte
Credincioşii care se confruntă cu mari probleme de viaţă, financiare şi de sănătate, respectă un ritual şi vin să se roage la mormântul părintelui Arsenie de trei ori. În astfel de situaţii, s-a dus vestea despre minunile care au apărut în viaţa credincioşilor care au venit la mormântul părintelui Arsenie de trei ori. Un pelerin a fost martorul a două minuni când a venit să se roage a treia oară la mormâmtul Părintelui Boca: „Am venit să mă rog cu soţia şi cu mama la mormântul părintelui Arsenie de trei ori. Auzisem în rândul pelerinilor că, pentru rezolvarea problemelor grave, este bine să te rogi de trei ori. Când vii în pelerinaj a treia oară la mormântul Părintelui este bine să-i mulţumeşti părintelui Arsenie şi apoi să aştepţi ca dorinţa ta să se împlinească. Am adus-o şi pe mama şi am lăsat-o să ne aştepte- pe mine şi pe soţie-, la poalele dealului, deoarece era bolnavă şi nu avea putere să parcurgă drumul până la mormântul Părintelui. Medicii mi-au spus că mama are o tumoră în gât care trebuie operată foarte repede, pentru că se va sufoca şi nu va mai putea să înghită mâncarea. Mama n-a vrut să se opereze şi a spus că ea crede în puterea rugăciunii şi în ajutorul Părintelui Boca.
