Autostrăzile lipsesc din aproape jumătate din județele României. Harta zonelor defavorizate
Aproape jumătate din județele României sunt ocolite de autostrăzi și drumuri expres, iar pentru o parte dintre ele perspectivele de conectare la rețeaua de infrastructură rutieră de mare viteză rămân incerte, chiar și la mai bine de cinci decenii de la primele planuri de construire a autostrăzilor.
Deși în ultimii ani ritmul de execuție a crescut semnificativ, dezvoltarea infrastructurii continuă să fie profund inegală, favorizând anumite regiuni și lăsând altele izolate din punct de vedere al mobilității și al atractivității economice, potrivit Adevarul.
În ultimele zile ale anului 2025, odată cu deschiderea tronsonului Focșani – Adjud al Autostrăzii A7, România a depășit pragul de 1.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, realizați în perioada 1972–2025.
Este un moment simbolic pentru infrastructura rutieră, care confirmă recuperarea parțială a întârzierilor istorice, dar care scoate în evidență și discrepanțele majore dintre județele bine conectate și cele rămase în afara marilor axe de transport.
Rețeaua de mare viteză, în plină expansiune pe hârtie
Planurile autorităților arată că până în 2031 rețeaua de autostrăzi și drumuri expres ar putea ajunge la aproape dublul dimensiunii actuale, dacă vor fi finalizate atât proiectele aflate deja în execuție, cât și cele aflate în diferite etape de licitare sau planificare.
Potrivit datelor de monitorizare, 837 de kilometri se află în prezent în șantier, iar alți aproximativ 500 de kilometri sunt propuși pentru următorii ani, însă realizarea lor depinde de finanțare, capacitatea administrativă și stabilitatea proiectelor.
Anul 2025 a fost unul de referință, cu aproape 150 de kilometri de șosele rapide deschiși circulației și cu peste 300 de kilometri aflați în lucru, care au termene de finalizare stabilite pentru anul următor.
Statisticile arată că într-un singur an au fost construiți mai mulți kilometri de autostradă decât s-au realizat în peste patru decenii de comunism pe unele dintre cele mai importante tronsoane. Cu toate acestea, expansiunea rețelei este concentrată în anumite zone, iar harta infrastructurii rapide rămâne dezechilibrată.
Nordul României, în continuare ocolit
Nordul țării se numără printre regiunile cel mai slab deservite de autostrăzi și drumuri expres.
În peste un sfert dintre județele României nu a fost construit până acum niciun kilometru de șosea de mare viteză, iar în unele cazuri acestea lipsesc chiar și din planurile clare de dezvoltare.
Județele Satu Mare și Maramureș nu au în prezent nicio autostradă sau drum expres, însă există prime semne de schimbare prin proiectul „Someș Expres” (DEx 14), care prevede realizarea unui tronson de 11 kilometri între municipiul Satu Mare și localitatea Oar, la frontiera cu Ungaria. Lucrările ar urma să înceapă în 2026, cu finalizare estimată în 2027.
Un al doilea segment al acestui proiect, între Baia Mare și Satu Mare, cu o lungime de 59,17 kilometri, se află în faza de studiu de fezabilitate și presupune o investiție de aproape 6 miliarde de lei, incluzând numeroase noduri rutiere, pasaje și poduri.
În ciuda acestor planuri, județele Bistrița-Năsăud, Botoșani și alte zone din nord-est rămân complet lipsite de infrastructură rapidă. Proiectul mai vechi al „Autostrăzii Nordului”, care ar fi trebuit să lege nord-vestul de Bucovina pe aproape 400 de kilometri, a rămas la stadiul de intenție.
Autostrada A7 nu a ajuns încă în județul Suceava, însă segmentele Pașcani – Suceava și Suceava – Siret sunt în faza de proiectare.
În același timp, județele Iași, Neamț, Brăila, Galați, Vaslui și Tulcea nu au niciun kilometru de autostradă, deși autoritățile estimează că, începând cu 2026, primele șosele rapide vor ajunge în Iași și Neamț, precum și în Brăila și Galați. Pentru Botoșani, Tulcea și Vaslui, perspectivele rămân însă îndepărtate.
Centru și est: proiecte montane, termene îndepărtate
În zona centrală și estică a țării, județele Harghita și Covasna nu dispun de autostrăzi sau drumuri expres, însă sunt incluse în proiecte majore cu termene de finalizare pe termen mediu și lung.
Județul Harghita se află pe traseul Autostrăzii Unirii (A8), care ar urma să lege Târgu Mureș de Iași și Ungheni, traversând Carpații Orientali.
Acest proiect este considerat unul dintre cele mai dificile din punct de vedere tehnic, iar finalizarea segmentelor montane este estimată pentru perioada 2028–2030, ceea ce menține zona într-o situație de izolare rutieră pentru încă mulți ani.
Banat, Oltenia și Muntenia – județe rămase în afara marilor coridoare
În sud-vestul României, județele Caraș-Severin și Mehedinți nu sunt traversate de nicio șosea de mare viteză, deși făceau parte din proiectul Autostrăzii A6 București – Lugoj, cunoscută și sub numele de Autostrada Sudului. Din întregul traseu a fost realizat doar un segment de 10,5 kilometri, centura Lugoj – Balinț, inaugurat încă din 2013, restul fiind reproiectat ca drum expres și aflat în diverse etape de studiu.
În Oltenia, situația este similară în județele Gorj și Vâlcea, care nu au niciun kilometru de autostradă. Vâlcea urmează însă să fie traversat de autostrada montană A1 Sibiu – Pitești, un proiect complex de aproximativ 80 de kilometri, aflat în execuție, cu termen de finalizare estimat pentru 2028. În județul Gorj, planurile vizează realizarea șoselei de mare viteză Craiova – Târgu Jiu, cu o lungime de 110 kilometri, însă proiectul se află încă într-o fază incipientă.
În Muntenia, județul Teleorman rămâne complet ocolit de autostrăzi și drumuri expres, ceea ce limitează conectivitatea regiunii și reduce atractivitatea pentru investiții.
Județe cu doar câțiva kilometri de șosea rapidă
Există și județe care figurează pe harta autostrăzilor, dar doar cu tronsoane foarte scurte, insuficiente pentru a genera beneficii economice sau logistice semnificative.
Brașov, Sălaj, Bihor, Dolj, Giurgiu, Dâmbovița și Ialomița numără doar câțiva kilometri de șosele rapide, adesea la marginea județelor sau sub forma unor legături incomplete, care nu reușesc să schimbe fundamental accesibilitatea zonelor respective.
