Bucureştiul, cel mai afectat oraş din ţară la un cutremur mare
Suntem speriaţi de cutremure şi nimeni nu a reuşit să ne linişească. Singurul care spune că nu suntem în pericol până în anul 2040 este profesorul Gheorghe Mărmureanu. El a studiat cutremurele din ultimii 300 de ani şi ne spune care sunt cele mai vulnerabile zone.
Bucureştiul este una dintre capitalele europene cu cel mai ridicat grad de risc seismic şi cel mai afectat din ţară la un cutremur mare produs în Vrancea, spun cercetătorii români. Gheorghe Mărmureanu a realizat o hartă amănunţită cu zonele din Capitală şi din Ilfov unde ar putea fi cele mai mari pagube la un cutremur devastator de peste 7,5 pe scara Richter.
Mărmureanu susţine că un seism mai mic sau egal cu magnitudinea 7 nu ar trebui să producă pagube, ci doar cele mai puternice, de peste 7. Potrivit cercetătorului, acesta ar putea avea loc abia după anul 2040.
Gheorghe Mărmureanu
Fostul director al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului a folosit datele adunate de zeci de staţii seismice poziţionate în toate zonele din Capitală, care au furnizat informaţii importante. Datorită acestora, cercetătorul a putut realiza o nouă hartă de risc în cazul Capitalei, cel mai afectat oraş din ţară la seisme mari. Harta se referă la zone ce ar putea fi afectate, nu la clădiri.
În zonele colorate în roşu intens, un cutremur de magnitudine peste 7,5 pe scara Richter ar putea avea efecte distrugătoare majore, întrucât intensitatea, care măsoară efectele undei seismice, ajunge aproape de nivelul maxim. Gheorghe Mărmureanu a identificat zonele unde intensitatea poate depăşi nivelul IX (din XII posibile), considerat ca fiind „ruinător".
Potrivit scalei Mercalli, la acest nivel se instalează panică generală, se produc stricăciuni considerabile până şi în structurile special construite. Au loc crăpături mari în sol.
Potrivit lui Mărmureanu, astfel de zone sunt: Pantelimon, Fundeni, Pache Protopopescu, Armenească, Calea Victoriei, Piaţa Victoriei, Curtea Veche, Muzeul de Istorie, Grădina Botanică, Plevnei, Spitalul Colentina, Giuleşti, Calea Griviţei, Militari, Drumul Taberei, Panduri, Academia Militară, Drumul Sării, Antiaeriană, Statuia Leul, Cuţitul de Argint, Măgurele, Bolintin Vale, Ciorogârla, Brăneşti, Otopeni, Pipera, Periş, Cernica, Afumaţi.
Culorile de pe hartă sunt ca cele ale meteorologilor. Culoarea verde indică zonele cu risc minim, galben este pentru zone unde ar putea fi ceva stricăciuni, portocaliu indică şanse mari de pericol, iar roşu arată cele mai riscante zone.
Decizii importante în problema clădirilor cu bulină. Toţi cei care au restaurante, cafenele, săli de spectacol sau magazine în cladirile cu risc seismic vor trebui să le consolideze sau să le închidă. Reprezentanţii Primăriei Capitalei nu mai vor să le dea voie să funcţioneze în starea actuală, din cauza faptului că pun în pericol viaţa oamenilor.
La un cutremur cât de mic, acestea se pot prăbuşi. Şi vorbim aici, în special, despre cele deschise în Centrul Istoric, acolo unde toate imobilele arată ca o ruină. Aici sunt peste 200 de terase, restaurante şi cluburi, iar mai mult de jumătate dintre ele au risc seismic ridicat.
Pentru asta, autorităţile locale bucureştene vor trebui să modifice legea consolidării clădirilor, astfel încât să fie restricţionat accesul în asemenea imobile.
Cu alte cuvinte, proprietarii vor putea doar să locuiască în imobile cu bulină roşie şi nu să le închirieze, să le vândă ori să desfăşoare activităţi comerciale.Restricţiile se ridică după consolidarea imobilului. Modificarile îi vizează inclusiv pe cei care au contracte în derulare, a anunţat arhitectul-şef al Bucureştiului, Gheorghe Pătraşcu, la ProTv. (Andreea Dancu)
«Tăticul cutremurelor» stă la etajul 3, într-un bloc vechi de 50 de ani
