Care este indemnizaţia de creştere a copilului. Ce trebuie să ştie orice mamă care intră în concediu de maternitate
Persoanele care îşi doresc să devină mame sau urmează să intre în concediu de maternitate trebuie să ştie că pot munci şi pot obţine diverse venituri, dar şi să ştie exact ce zile de concediu au şi ce drepturi vin la pachet cu această perioadă.
Conform adevărul.ro, EY România a întocmit o listă cu cele zece puncte cheie pe care trebuie să le cunoască orice viitoare mama când intră în concediul de maternitate în 2022.
Dacă o mamă se află în concediu de maternitate, ea poate munci şi poate primi un salariu, care însă nu trebuie să depăşească 6.250 de lei pe an, ceea ce reprezintă de cinci ori suma minimă de indemnizaţie.
“Puteţi munci. Puteţi obţine venituri de natură salarială, din munca prestată, pe perioada concediului de creştere a copilului, dacă aveţi o oportunitate de colaborare sau un proiect în derulare. Condiţia în acest caz este ca veniturile obţinute într-un an să nu depăşească plafonul de 5 ori cuantumul minim al indemnizaţiei stabilit de legislaţia aplicabilă. La acest moment, valoarea care nu ar trebui depăşită este de 6.250 de lei (5 X1.250 de lei). Valorile se vor schimba de la 1 martie 2022, odată cu actualizarea indicatorului social de referinţă", au declarat Claudia Sofianu şi Simona Tudor de la EY România, conform adevarul.ro.
Care este indemnizaţia de creştere a copilului
Conform Claudiei Sofianu şi Simonei Tudor, indemnizaţia de creştere a copilului în 2022 este, în acest moment, de cel puţin 1.250 de lei, dar nu mai mult de 8.500 de lei lunar.
De la 1 martie, valoarea indicatorului social de referinţă, pe baza căruia este stabilit nivelul indemnizaţiei, se va actualiza, din oficiu, cu rata medie anuală a inflaţiei din anul precedent. Asta înseamnă că indemnizaţia minima va creşte.
În plus, persoana care beneficiază de indemnizaţie trebuie să anunţe autorităţile, în termen de 15 zile, de orice modificare. Altfel,poate fi sancţionată.
„Beneficiarul indemnizaţiei pentru creşterea copilului are obligaţia de a anunţa în scris agenţia de plăţi / primăria despre orice modificare care intervine în situaţia sa şi care ar fi de natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii drepturilor. Termenul în care este necesar să se facă acest demers este de 15 zile lucrătoare de la apariţia modificărilor. Lipsa acestei notificări este considerată contravenţie, iar beneficiarul în cauză poate fi sancţionat cu o amendă (de la 500 de lei la 2.000 de lei)”, au explicat specialiştii.
Protecţie la locul de muncă
Conform legislaţiei, se acordă o atenţie deosebită mamelor pentru a fi protejate la locul de muncă. Asta înseamnă două lucruri:
- reducerea programului de lucru cu un sfert, fără afectarea drepturilor salariale, dacă viitoarea mămică nu poate efectua un program cu o durată normală de muncă;
- acordarea unui concediu pentru risc maternal, dacă sunt îndeplinite criteriile de risc în care mama sau copilul ar putea fi afectate de condiţiile de muncă – cum ar fi munca într-un mediu cu substanţe toxice.
Cât Concediu medical se poate lua
În timpul maternităţii, mamele au dreptul la 126 de zile calendaristice de concediu medical, iar minim 42 de acestea trebuie să fie luate după naşterea. Asta dacă noile mame vor să beneficieze de indemnizaţie.
Şi angajaţii detaşaţi în România primesc indeminizaţie
Nu doar persoanele angajate în România primesc o indemnizaţie de creştere a copilului, ci şi cele care sunt detaşate pe teritoriul ţării noastre, dacă “sunt subiect de contribuţii sociale obligatorii în România”.
“Mai mult, persoanele care au realizat activităţi profesionale în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state care aplică prevederile Regulamentului privind coordonarea sistemelor de securitate socială, beneficiază de totalizarea perioadelor de activitate realizate în aceste state în condiţiile prevăzute de acesta.
Atenţie, însă! Raportarea veniturilor salariale obţinute de persoanele aflate în detaşare pe teritoriul României se face în mod diferit faţă de cea a persoanelor angajate de un angajator român. Dacă în cel din urmă caz este obligaţia angajatorului român să declare şi să plătească taxele aferente venitului salarial plătit angajaţilor, în cazul persoanelor detaşate obligaţiile pot fi diferite: fie cad doar în sarcina persoanei detaşate, fie atât în sarcina ei, cât şi a angajatorului străin.
Cu alte cuvinte, trebuie avute în vedere posibile obligaţii lunare de raportare pe zero şi pe durata concediului de creştere a copilului, astfel încât persoana detaşată să continue să aibă calitatea de asigurat la sistemul de contribuţii sociale obligatorii din România (ceea ce nu se întâmplă şi în cazul persoanelor angajate în România, unde posibilele obligaţii cad în sarcina angajatorului)”, mai arată specialiştii.
Se pot primi bonsuri pe perioada concediului de creştere a copilului
Bonusurile de perfomanţă, beneficiileîn natură şi alte drepturi salariale se pot păstra pe perioada concediului de creştere a copilului. Însă acestea trebuie să fie corect calculate şi declarate.
„Dacă mai aveţi drepturi salariale care îşi produc efectele în perioada în care veţi fi în concediul de creştere a copilului, cum ar fi un bonus de performanţă, pentru perioada în care aţi prestat munca, sau un beneficiu în natură, dacă acesta este menţionat şi reglementat intern în cadrul companiei, indemnizaţia nu va fi suspendată. Totul cu condiţia ca drepturile încadrate în venitul salarial să fie corect calculate, taxele reţinute, declarate şi plătite în mod corespunzător”, explică specialiştii în Resurse Umane.
Prestaţiile sociale trebuie să nu depăşească concediul de materninaet
În momentul în care o mama revine la serviciu, ea trebuie să se asigure că nu mai primeşte indemnizaţie. Dacă sumele se suprapun, mama trebuie să meargă şi să returneze bani primiţi.
„În caz contrar, dacă se va constata de către autorităţi după o perioadă de timp (luni sau chiar ani), riscaţi oprirea conturilor bancare pentru neplata unor datorii şi munca de refacere a unei greşeli ce nu vă aparţine vă va afecta mai mult decât este cazul”, avertizează specialiştii.
Trebuie verificată asigurarea medicală
Se poate întâmpla ca o mama să nu mai aibă asigurare medicală la revenirea la muncă. Ea este obligată se verifice şi să facă demersurile necesare pentru a rezolva situaţia.
„Nu de puţine ori s-a întâmplat ca la revenirea în câmpul muncii, din cauza unei suprapuneri de tip de asigurat în declaraţiile fiscale, depuse de către angajator şi/sau agenţia de prestaţii sociale, chiar şi pentru o zi, persoana să apară în sistemul de sănătate ca fiind neasigurată. Deci, verificaţi pe site-ul casei de sănătate calitatea dumneavoastră de asigurat, în caz contrar, va trebui să faceţi toate demersurile necesare pentru remedierea situaţiei. Foarte important: în această perioadă nu veţi putea beneficia de servicii medicale, cel mai comun caz fiind concediul medical pentru îngrijire a copilului bolnav”, mai atrag atenţia specialiştii.
Care este stimulentul de inserţie
Stimulentul de inserţie se acordă până la împlinirea a trei, respectiv patru ani în caz de disabilităţi, a copilului. Cuantumul stimulentului de inserţie este de 1.500 de lei, în cazul în care părintele revine la muncă mai devreme ca bebeluşul să împlinească şase luni, respectiv un an, în caz de dizabilităţi. Pentru cei care revin la împlinirea a trei, respectiv patru ani, stimulentul este de 650 de lei.
Protecţia împotriva concedierii femeilor gravide
Salariatele gravide sunt protejate prin lehe împotriva concedierii pe motive care au legătură directă cu starea lor, încă din momentul în care anunţă angajatorul că sunt însărcinate. Anunţul trebuie făcut în scris şi e nevoie de un document eliberat de medic, care să ateste sarcina.
Salariatele aflate în concediu de risc maternal sunt, de asemenea, protejate împotriva concedierii. Interdicţia este prelungită până la şase luni după ce salariata cu risc revine definitiv în activitate. În plus, nu pot fi concediaţi salariaţii aflaţi în plata stimulentului de inserţie.
Deşi a fost eliminată interdicţia de a înceta contractile salariaţilor care îşi reiau activitate după terminarea concediului, acest lucru nu este o problemă.
„Deşi în mod aparent, prin abrogarea acestei prevederi legale, nivelul de protecţie acordat salariaţilor care îşi reiau activitatea a fost redus, în realitate aceştia continuă să fie protejaţi datorită actualului mecanism de acordare a stimulentului. Mai precis, în prezent, acordarea stimulentului de inserţie nu mai este condiţionată de obţinerea de venituri impozabile cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi, acest drept fiind stabilit în prezent pentru toţi salariaţii care obţin venituri impozabile, fie anterior sau ulterior împlinirii de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi. Cu alte cuvinte, este puţin probabil ca, în contextul legislaţiei actuale, un salariat ce revine din concediul de creştere a copilului să nu se afle în plata stimulentului de inserţie, fiind, deci, protejat de concediere”, mai spun specialiştii
