Ce atribuții are guvernul interimar
Miercuri e prima zi când România este condusă de un Guvern interimar. Tot cu Florin Cîțu în frunte, dar cu puteri limitate. Iată ce atribuții are acum Executivul.
Guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis cu cel mai mare număr de voturi „pentru” din istoria moțiunilor de cenzură ai ultimilor 30 de ani. Deși era nevoie de doar 234 de voturi, premierul a fost executat de 281 de parlamentari care i-au cerut să plece din fruntea Executivului.
Ce atribuții are un guvern interimar
Pe scurt, un guvern interimar poate emite numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova însă politici noi. Un guvern interimar nu poate da Ordonanțe de Urgență, nu poate aproba Hotărâri de Guvern care au impact pe bugete viitoare, nu poate aproba proiecte de lege, nu poate impune noi restricții în contextul pandemiei de Covid. În schimb, poate prelungi starea de alertă.
Când apare guvernul interimar
Putem vorbi despre un guvern interimar atunci când un guvern este demis prin retragerea de către Parlament a încrederii acordate - ceea ce s-a întâmplat în cazul Guvernului Cîțu - sau dacă prim-ministrul demisionează, îşi pierde drepturile electorale sau se află în stare de incompatibilitate sau deces
Guvernul interimar. Ce scrie în Constituție
Articolul 110 din Constituție spune că în mod normal, Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
- Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre următoarele situaţii: își dă demisia, este revocat din funcție, își pierde drepturile electorale, se află în stare de incompatibilitate, a decedat, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.
- Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.
- Codul administrativ vine cu completări, menționând că guvernul interimar poate emite numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova însă politici noi. În perioada de interimat, Guvernul nu poate să emită ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege.
Procedura de învestire a Guvernului
Conform articolului 103 din Constituţie, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune jurământul individual, în faţa preşedintelui României.
