Ce se întâmplă în corpul tău la 40 de grade Celsius! Ce temperatură suportă, de fapt, creierul uman: „Pest acest prag apare suferința neurologică”

Ultima actualizare:

Medicii ne sfătuiesc să ne punem la adăpost zilele acestea, pentru că temperaturile ridicate sunt o provocare chiar şi pentru cei sănătoşi. Iată ce se întâmplă în corpul tău în zilele de caniculă şi disconfort termic, dar şi cum ne recomandă medicii să ne hidratăm!

Sardinia este epicentrul  caniculei în Europa
Sardinia este epicentrul caniculei în Europa

Organismul uman are mecanisme proprii de autoreglare termică, prin care gestionează cantitatea de căldură care “intră” sau “iese”. Însă echilibrul termic poate fi uşor perturbat în cazul în care condiţiile de mediu sunt nefavorabile pe durate mari şi în lipsa unor măsuri externe de susţinere a proceselor de termoreglare.  

Temperatura este unul dintre parametrii cei mai constanţi ai organismului, variind uşor între 36,6 şi 37,5 grade Celsius. În condiţiile expunerii prelungite la temperaturi mai mari de 38 de grade Celsius, se produce transpiraţia abundentă, ca parte a procesului de termoreglare şi de evitare a supraîncălzirii corpului”, explică medicul de familie Călin Ciubotaru pe site-ul meteo.ro.

„Creierul uman suportă până la 42 de grade Celsius. Peste acest prag, apare suferinţă neurologică”, mai precizează medicul.

Hipertermia, o febră indusă din exterior

„În cazul căldurii excesive din mediul extern, dacă termostatul intern, care este reglat la 36,8 grade Celsius, de exemplu, nu face faţă, apare fenomenul de hipertermie, adică de supraîncălzire”, spune medicul Ciubotaru. Supraîncălzirea este asociată cu deshidratarea şi, ca urmare, pot apărea manifestări precum crampele şi spasmele musculare, ameţelile, tremorul, convulsiile. 

„Ameţelile, agitaţia, convulsiile, tremorul exprimă intrarea în starea de şoc termic, care poate duce la comă şi chiar la moarte subită. Copiii, vârstnicii şi alcoolicii sunt cei mai vulnerabili din acest punct de vedere, primii pe fondul deficienţei mecanismelor de termoreglare, iar cei din urmă din cauza deshidratării provocate de consumul mare de alcool”, atrage atenţia medicul Garofiţă Nicolae de la Centrul Medical Garomed. Pe fondul deshidratării creşte şi vâscozitatea sângelui, asociată cu formarea de cheaguri şi, implicit, cu riscul de accidente vasculare uşoare. Dacă nu se iau măsuri de protejare şi de rehidratare cât mai repede, se poate ajunge la colaps (leşin) şi chiar la deces.

„Colapsul caloric este ceva asemănător unei insolaţii severe şi se manifestă prin dureri abdominale, prin stări de greaţă, printr-o stare accentuată de slăbiciune, pe fondul scăderii tensiunii arteriale. Persoana în cauză trebuie adăpostită cât mai repede într-un loc umbros şi suficient ventilat şi va primi soluţii saline pentru rehidratare”, precizează medicul Garofiţă Nicolae pentru aceeaşi sursă.

Tinerii se răcoresc  în râuri şi fântâni
Tinerii se răcoresc în râuri şi fântâni

„Iaurtul hidratează la fel ca apa”

Cum ne reglăm temperatura corpului? Foarte important e ce mâncăm şi cum ne hidratăm. Deşi sunt foarte tentante, îngheţata şi băuturile ţinute la frigider nu fac bine corpului. Mulţi au impresia că berea rece ne hidratează într-o zi toridă, dar medicii vin cu contraindicaţii, precizează adevarul.ro.

Diana Cimpoeşu, coordonator UPU-SMURD Iaşi, vine cu o serie de recomandări pentru perioada caniculei. Potrivit acesteia, două băuturi trebuie evitate atunci când temperaturile din termometre ajung la 40 de grade: alcoolul şi cafeaua. 

Specialiştii spun că berea accentuează deshidratarea, dacă o consumăm atunci când este foarte cald afară. Diana Cimpoeşu, coordonator UPU-SMURD Iaşi, vorbeşte despre consumul cafelei şi al alcoolului în vreme de caniculă. Ambele băuturi trebuie consumate în cantităţi mici, iar după ce acestea sunt savurate, cetăţenii trebuie să se hidrateze cu apă mai mult decât în mod normal, deoarece ele accentuează deshidratarea.

„Alcoolul consumat pe căldură accentuează deshidratarea. Şi e nevoie de şi mai multă apă ca el să fie eliminat din organism, pentru că organismul nostru îl percepe ca pe un lichid care trebuie eliminat. Şi berea, dar cu atât mai mult vinul sau alcoolul cu mai multe grade. Aşadar, cantitatea de apă pe care trebuie să o consumăm după bere sau după vin este mai mare. Se poate bea bere, dar în cantităţi mici”, a explicat doctorul iana Cimpoeşu, coordonator al Unităţii de Primiri Urgenţe Iaşi.

„Se poate bea cafea când e cald, dar depinde de cantitatea de cafeină pe care o conţine acel pahar. Cafeaua în doze mici are efectele ei benefice. În doze mari nu e bună şi, mai ales, nu e bună pe caniculă”, adaugă medicul Diana Cimpoeşu.

Necesare sunt mesele cu multe fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii) deoarece acestea conţin o cantitate mare de apă.

„O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca un pahar de apă. Evitaţi activităţile în exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit etc.). Aveţi grijă de persoanele dependente de voi (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi) oferindu-le regulat lichide, chiar dacă nu vi le solicită”, arată specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi. 

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.bugetul.ro
Richard Gere și Julia Roberts în Pretty Woman, Profimedia (1) jpg
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
oameni fericiti jpg
Orhidee roz jpg
demolare gara velenta oradea 01112024 1 jpeg
Nichita Stanescu jpg
Banner Târg Crăciun
Calatorie jpg
Adina Matei comisar licitatie Artmark record Grigorescu jpg
bani multi pensie jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net