Cele mai îndrăgite tradiţii din perioada Paştelui şi semnificaţiile lor!
Sărbătoarea Paştelui este marcată de obiceiuri străvechi, cum ar fi primenirea casei, înnoirea hainelor, pregătirea bucatelor specifice sau ciocnitul ouălor, dar şi de obiceiul modern al schimbului de cadouri pe care le-ar aduce Iepuraşul de Paşte.
Pentru români, pregătirea Paştelui înseamnă mai întâi curăţenia şi bucatele care se fac în casă. De "curăţenia de Paşte" orice gospodină trebuie să se achite în timp util şi să aibă casa lună pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sărbătoare. Preparatele de Paşte, care în general nu lipsesc de pe masă, sunt ouăle roşii, drobul de miel, pasca şi cozonacul.
Ouăle de Paşte
Folclorul conservă mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouăle de Paşte şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroşit, a spus celor de faţă: „De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi".
Ouăle se vopsesc în Joia Mare. Culoarea roşie reprezintă pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar şi sângele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lumii. Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinităţii primordial.
Mielul pascal
De Paşte există obiceiul să se sacrifice miei. Mielul pascal îl simbolizează pe fiul lui Dumnezeu întrupat, pregătit pentru jertfă. "Mielul lui Dumnezeu" trebuia să fie primul miel născut, fără prihană şi fără defect. Semnifică blândeţe, curăţie, desăvârşire.
Trecerea pe sub Masă
Slujba din Vinerea Patimilor este una dintre Deniile cele mai populare - Prohodul Domnului. Seara credincioşii trec pe sub masă, acest obicei reprezentând o îngropare a noastră împreună cu Hristos. Oamenii obişnuiesc să treacă de trei ori, deoarece credinţa noastră este treimică. . La final se înconjoară biserica.
Lumina din seara Învierii
"Veniţi să luaţi lumină din lumină" spune preotul în noaptea Învierii Mântuitorului, ca prin lumină să ne transformăm modul de a fi, în sensul luminării spiritului. În Duminica Învierii, obiceiul este ca oamenii să poarte haine noi, semnificaţie a curăţirii trupului şi a sufletului, iar dimineaţa se pune într-un ibric apă rece şi un ban de argint, cu care ne spălăm pe faţă - pentru a fi rumeni în obraji ca oul, pentru a fi tari ca banul şi pentru a avea belşug.
Iepuraşul de Paşte
Iepuraşul de Paşte este un simbol păgân, emblemă a fertilităţii, asociat de creştini cu apariţiile lui Iisus după Înviere. Prima menţionare a iepuraşului ca simbol pascal apare în Germania, pe la 1590. Este mult aşteptat în primul rând de copii deoarece se presupune că aduce daruri. Legenda spune că zeiţa Eastre a găsit spre sfârşitul iernii o pasăre rănită, pe care a transformat-o într-o iepuroaică, dar care nu şi-a pierdut capacitatea de a depune ouă. În semn de mulţumire că a salvat-o de la moarte, iepuroaica a ornat ouăle pe care le-a făcut şi i le-a dăruit zeiţei.
Pasca
Pasca primilor creştini a fost pâine sfintiţă de preot, care mai apoi era împarţită săracilor. Astăzi, pasca este o coptură rituală care se frământă din făină curată de grâu şi se duce la biserică spre a fi sfinţită în dimineata primei zile de Paşte, împreună cu alte alimente: ouă roşii şi încondeiate, brânză. În general, pasca are formă rotudă, semnificând bolta cerească, sau dreptunghiulară, semnificând mormântul Mântuitorului.
