Celebru criminalist, despre furtul tezaurului dacic expus în Olanda: Unde s-a greșit și de ce cazul nu ar fi greu de rezolvat
Unul dintre cele mai mari furturi de patrimoniu cultural din ultima perioadă, cel al exponatelor dacice de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, scoate la lumină atât slăbiciuni în sistemele de securitate, cât și perspective clare despre cum cazul ar putea fi rezolvat.
Celebrul criminalist român Tudorel Butoi, cu o carieră de 35 de ani în criminalistică, consideră că această situație, deși aparent complexă, ar fi putut fi rezolvată rapid în București, datorită infrastructurii bine dezvoltate pentru astfel de cazuri.
Un caz „simplu” în București
Tudorel Butoi, profesor universitar și membru fondator al Institutului de Psihologie Judiciară, a introdus în România testul poligraf acum peste patru decenii și a format generații de experți criminaliști.
El explică de ce furtul tezaurului dacic nu este un caz dificil de rezolvat.
„La noi, în Capitală, aveam o rețea informativă bine pusă la punct – cu informații despre traficanți de bijuterii, aur sau tablouri, dar și despre intermediari și piețele negre. Fiecare indiciu putea fi exploatat rapid și eficient, ceea ce făcea astfel de cazuri relativ simple. În București, un astfel de furt ar fi fost deja rezolvat”, susține criminalistul într-un interviu cu Adevarul.
Expertul subliniază că astfel de rețele informative sunt cheia rezolvării rapide a cazurilor, mai ales când e vorba de bunuri de patrimoniu extrem de valoroase.
Securitate precară la muzeul din Assen
În ceea ce privește muzeul olandez, Tudorel Butoi critică măsurile de securitate insuficiente și consideră că acestea au fost o „căciulă prea mare” pentru un orășel mic precum Assen. Deși sistemele video au surprins întreaga acțiune, lipsa unor senzori avansați și a măsurilor proactive de securitate a facilitat jaful.
„Camerele de supraveghere au surprins întreaga acțiune, dar securitatea trebuia să înceapă din stradă: să monitorizeze cine zăbovește în fața muzeului, ce mașini sunt parcate sau dacă cineva face fotografii. Nu aștepți să-ți intre hoții până în casă!”, explică expertul.
Butoi consideră că acest tip de neglijență arată o subestimare a riscurilor de securitate, mai ales pentru o expoziție care adăpostea tezaure valoroase din mai multe culturi.
Hoți experimentați și o „lovitură aproape ireproșabilă”
Pe de altă parte, Tudorel Butoi recunoaște profesionalismul hoților, care au dat dovadă de o planificare riguroasă și de o execuție aproape impecabilă.
„Au avut un pont excelent, au acționat cu îndrăzneală și au valorificat momentul operativ. Este clar că nu sunt amatori. Este posibil să fi avut informații din interior, ceea ce le-a facilitat accesul la pradă”, afirmă criminalistul.
Cu toate acestea, există speranțe ca anchetatorii olandezi să identifice făptașii, mai ales dacă vor reuși să mobilizeze informatorii locali.
Unul dintre cele mai mari riscuri în astfel de cazuri este ca prada să fie distrusă. Butoi avertizează că, dacă hoții decid să topească aurul, paguba culturală va fi ireversibilă. Totuși, există șansa ca piesele să fi fost furate la comandă pentru colecționari privați, caz în care acestea ar putea fi păstrate intacte.
În final, expertul subliniază necesitatea utilizării replicilor pentru expoziții internaționale: „Cum să te duci cu tezaurul țării prin orașe obscure? Tehnologia modernă permite realizarea unor copii aproape identice. Niciunde, la nicio expoziție, nu ar trebui să mai fie expuse piesele originale. Să le fie învățătură de minte!”
