Cine sunt cei mai noi sfinţi români
”Sfinţi şi milostivi”. Aşa sunt caracterizaţi cei doi români care vor fi canonizaţi duminică, 25 martie, de patriarhul Daniel, în slujba de Buna Vestire de la Iaşi. Este vorba de Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, şi de Sfântul Gheorghe Pelerinul. Click! vă spune cine sunt cei mai noi sfinţi români.
Mitropolitul Iosif Naniescu şi nevoitorul Gheorghe Lazăr au fost aleşi drept sfinţi în cadrul şedinţei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din data de 5 octombrie 2017.Mitropolitul Iosif Naniescu este un fost mare ierarh, născut în Basarabia, la 15 iulie 1818, care după botez a primit numele Ioan.
Când s-a călugărit a primit numele de Iosif. A rămas orfan de tată la vârsta de un an şi a fost crescut de mama sa, Teodosia, până la vârsta de 10 ani, când a fost dat în grija unei rude din Mănăstirea Frumoasa din Basarabia. În anul 1873 fost ales episcop al Argeşului, iar peste doi ani, mitropolit al Moldovei. Este cel care a terminat, în anul 1886, zidirea Catedralei mitropolitane din Iaşi.
A fost apreciat în timpul vieţii şi după moarte, pentru două lucruri: sfinţenia vieţii şi milostenia. Cu aceste două mari virtuţi a cucerit inimile cele mai împietrite, a câştigat cinstea celor mari şi a ajutat mulţi săraci.
”De multe ori se împrumuta ca să-i ajute pe cei nevoiaşi şi întotdeauna oferea bani măcar de o pâine. Păstorind, cu multă vrednicie Mitropolia Moldovei vreme de 27 de ani, s-a mutat la cereştile lăcaşuri cu pace în anul 1902. Poporul l-a numit Iosif cel Sfânt şi Milostiv”, spune despre el basilica.ro, citând presa vremii.
Sfântul Sinod a stabilit drept zi de pomenire în calendar 26 ianuarie. După canonizarea de duminică, moaştele sale vor fi depuse la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.Cel de-al doilea sfânt este Gheorghe Pelerinul, născut în anul 1864, în Şugag (astăzi în judeţul Alba). După ce a trăit 14 ani în căsnicie, în anul 1883, cu încuviinţarea soţiei, a luat hotărârea să meargă la Ierusalim, ca pelerin.
La un moment dat, a decis să umble desculţ şi cu capul descoperit până la sfârşitul vieţii, indiferent de anotimp. În 1895 a trecut Carpaţii şi s-a aşezat la Piatra Neamţ, unde a primit o cămăruţă în turnul clopotniţă al bisericii Sfântul Ioan Domnesc. Potrivit basilica.ro, a ajuns un exemplu pentru toţi, de la preoţi şi călugări la oamenii de pe stradă sau boieri.
Noaptea dormea cel mult trei ore în chilia sa din turn, apoi, în biserică, înălţa rugăciuni către Dumnezeu. A murit la 15 august 1916 şi a fost înmormântat în cimitirul oraşului. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul Sfinţilor, cu zi de pomenire la 17 august.