Cişmigiul, luat cu asalt de mături şi utilaje! Cel mai vechi parc al Capitalei renaște: chioşcuri ilegale demolate şi alei reabilitate
Unii freacă băncile cu peria, alţii trec cu maldăre de flori sau arbuşti (nu i-au furat, îi plantează!). Peste tot se aude zgomot de utilaje, se dărâmă şi se desfiinţează magazii şi acareturi pe care comercianţii „le-au adunat” în timp, tejghele şi terase ilegale, podiumuri părăsite, se repară pavaje sau toalete improvizate. Cişmigiul este în aceste zile... în curăţenie!
Parcul Cişmigiu este cel mai vechi din Bucureşti, povestea sa se întinde pe parcursul unui secol şi jumătate. Parcul se întinde pe 16 hectare, între bulevardele Regina Elisabeta şi Schitu Măgureanu şi a fost conceput în stil englezesc, păstrându-şi încă structura iniţială. Ani la rândul însă şi-a pierdut eleganţa englezească!
Ciorile au pus stăpânire pe parcul aflat chiar vizavi de Primăria Capitalei: băncile pline de găinaţ, aleile asemenea, statuile deveniseră cuib, iar oamenii se mai plimbau pe acolo doar dacă voiau să joace la Loto.
S-au dărâmat construcţiile ilegale
Primarul Ciprian Ciucu a semnat săptămâna trecută „ordinul de atac”, iar comandourile Municipalităţii au invadat aleile. Zeci de salariaţi de la Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti şi Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti au început „curăţenia”.
Primele au căzut victime şase construcţii din jurul a trei chioşcuri (situate în zona Fanfarei şi a volierei de păuni). Toate au fost puse la pământ fiind considerate ilegale.
„Chioşcurile propriu-zise, care au autorizaţie, rămân. În schimb, toate «caşcarabetele» cu care comercianţii s-au extins au fost desfiinţate. Ani la rând s-au tot întins, fără acte. Au fost avertizaţi, au fost amendaţi, dar au ignorat. «Nu mai merge aşa!»”, a declarat primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu.
În această săptămână echipele „spală-dezafectează-curăţă” au intrat să facă curat în zona de la „Bibliotecă” şi de la „Debarcader”.
Şi aici au găsit „ilegalişti”: un salon şi un bar. „În sfârşit se face curat în parc”, îşi face cruce o doamnă cu un copil de mână.
Pe bănci sau pe alei, oamenii se miră, se întreabă ce este cu această campanie de înfrumuseţare în forţă.
Au dispărut găinaţii şi au apărut panseluţele. „Vine Nicuşor!”, zice cineva, în timp ce pe alei zeci de salariaţi ai primăriei îşi fac cu greu loc unul de altul.
„Cred că este cineva de la Ambasada SUA”, zice de pe o bancă un tânăr cu bărbuţă.„Prea îşi dau silinţa. Cred că o să apară o alee Trump că altfel nu îmi explic ce i-a apucat după ce ani de zile au lăsat grădina în părăsire şi se făceau că nu văd cum moare”, face haz de necaz Maria, care stă peste drum şi a trăit pe viu mărirea şi decăderea Cişmigiului.
Detergentul şi apa au învins ciorile
După ani întregi de luptă contra ciorilor, se pare că „am învins”. S-a încercat cu fel şi fel de metode: cu ultrasunete, păsări răpitoare, lumini intermitente pe bază de sisteme stroboscopice, megafoane care simulau zgomote din natură.
Totul în zadar! Aşa că, în 2026, noul primar general Ciprian Ciucu a decis că detergentul şi apa sunt cele mai bune „arme” împotriva murdăriei făcute de păsări în parc, pe bănci sau alei.
„Ciorile care sunt aici mănâncă peste zi în oraş, probabil la Glina, vin seara târziu şi pleacă dimineaţa devreme. Sunt păsări inteligente. Specialiştii nu ne-au dat soluţia, dar ne-au spus că ele preferă să îşi facă cuibul şi să doarmă acolo unde copacii sunt cei mai mari. Cei mai mari copaci, cu coroana cea mai deasă din Bucureşti sunt în Parcul Cişmigiu”, se plângea Nicuşor Dan pe vremea în care era primar general al Capitalei.
Monumentele din Cişmigiu îşi recapătă strălucirea
Încet-încet, şi monumentele din Cişmigiu revin la viaţă, şterse şi curăţate ca nişte bibelouri preţioase, iar acum, bucureştenii mulţumiţi revin în număr mare în parc.
Cum zona a fost prea puţin îngrijită în ultimii ani, puţini ştiu că Parcul Cişmigiu adăposteşte mai multe monumente importante, dar trei sunt cele mai cunoscute.
Când spui Cişmigiu spui în primul rând „Rotonda Scriitorilor”, inaugurată în 1943, unde sunt expuse busturile unor figuri marcante ale literaturii române. Un alt monument important este „Izvorul Sissi Stefanidi”.
Sculptura înfăţişează o femeie care toarnă apă dintr-un ulcior, simbolizând durerea unei mame care şi-a pierdut fiica.
Lucrarea a fost realizată din piatră de Baschicoi şi donată primăriei de familia Stefanidi, în memoria fiicei lor, Sissi Stefanidi, care a decedat la doar 21 de ani.
Şi mai este „Monumentul Soldaţilor Francezi”, dedicat ostaşilor care au căzut pe frontul românesc în Primul Război Mondial, între 1916 şi 1919.
A fost realizat de sculptorul Ion Jalea în 1920 şi prezintă un soldat căzut la datorie şi o alegorie feminină care îl sprijină şi îl sărută pe frunte.
