Clasamentul impozitului pe venit în Europa în 2026. Unde se plătește cel mai mult și unde cel mai puțin
În majoritatea statelor europene, persoanele cu venituri mai mari plătesc și taxe mai mari, prin sisteme de impozitare progresivă.

Cu toate acestea, nivelul maxim al impozitului pe venit diferă semnificativ de la o țară la alta, iar diferențele sunt vizibile mai ales între Europa de Nord și de Vest și statele din Europa Centrală și de Est, potrivit unei analize publicate de Euronews pe baza datelor Tax Foundation, scrie Euronews.
Corectitudinea sistemului fiscal este considerată esențială pentru funcționarea unei societăți, deoarece reflectă modul în care sarcina fiscală este împărțită în funcție de venituri și avere. În majoritatea țărilor europene, impozitarea este progresivă: pe măsură ce veniturile cresc, crește și procentul plătit către stat.
Conform Tax Foundation, în 2026 cota maximă de impozitare a veniturilor personale variază de la doar 10% în Bulgaria și România până la 60,5% în Danemarca, care ocupă prima poziție în clasament.
Alături de Danemarca, alte șase state aplică impozite de peste 50% pentru veniturile cele mai mari: Franța, Austria, Spania, Belgia, Portugalia și Suedia. Rate apropiate de acest prag se regăsesc și în Slovenia și Olanda.
Media europeană și diferențele dintre marile economii
Media cotei maxime de impozitare în cele 35 de țări europene analizate este de 38,5%. În rândul statelor europene membre ale OECD, media este chiar mai ridicată, ajungând la 43,4%.
În total, 18 țări aplică o cotă maximă de peste 40%. În nouă state, nivelul se situează între 40% și 48%, printre acestea fiind Irlanda, Germania, Italia, Islanda, Luxemburg, Finlanda, Marea Britanie, Grecia și Turcia.
Diferențele sunt vizibile chiar și între cele mai mari economii ale continentului. Cota maximă este de 45% în Marea Britanie, în timp ce în Franța ajunge la 55,4%, o diferență de aproximativ zece puncte procentuale.
La polul opus, alături de Bulgaria și România, cote maxime sub 25% se mai întâlnesc în Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Georgia, Cehia și Estonia.
Diferență clară între Nord-Vest și Estul Europei
Distribuția cotelor maxime urmează un tipar regional clar. Țările nordice și cele din Europa de Vest aplică, în general, cele mai ridicate niveluri de impozitare, cuprinse între 45% și 60%. Există și excepții, cum este Norvegia, unde nivelul maxim se situează puțin sub 40%.
În schimb, multe economii est-europene, în special cele din afara Uniunii Europene, păstrează cote mai reduse. Turcia face o excepție în regiune, cu o cotă de aproximativ 41%, apropiată de nivelurile întâlnite în multe state UE.
Europa Centrală și de Est, inclusiv Balcanii, aplică în general impozite mai mici, iar în unele țări sistemele de taxă unică mențin nivelul maxim relativ scăzut.
Taxele se modifică în funcție de politicile guvernamentale
Nivelurile de impozitare nu sunt fixe și se schimbă în funcție de deciziile guvernelor. Mai multe state și-au modificat recent regimurile fiscale.
Danemarca a introdus un nou prag de impozitare pentru veniturile ce depășesc 2,8 milioane de coroane, echivalentul a aproximativ 375.000 de euro, ceea ce a ridicat cota maximă de la 55,6% la 60,5%.
Estonia a majorat taxa unică pe venit de la 22% la 24%, iar Slovacia a introdus două noi praguri de impozitare, ridicând nivelul maxim de la 25% la 35%. În schimb, Finlanda a redus cota maximă de la 51,5% la 45%.
Analistul de politici fiscale globale al Tax Foundation, Alex Mengden, explică faptul că guvernele pot crește veniturile bugetare mai eficient prin ajustarea cotelor aplicate unor praguri mai largi de venit, nu doar prin majorarea cotelor maxime, care afectează un segment restrâns al populației.

































