Cum a reacționat un jurnalist de investigații după ce a aflat că tatăl său l-a votat pe Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale: „Am început să-i înțeleg perspectiva”
Andrei Popoviciu, un jurnalist de investigații este de părere că România se află într-o cursă de dezbateri în privința ultranaționalistului Călin Georgescu, după ce a reușit să obțină o ascensiune neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale.
„Tatăl meu mi-a explicat că votul său nu a fost neapărat o aprobare a convingerilor naționale ale lui Georgescu”
Cum a reacționat jurnalistul după ce tatăl său a votat cu Călin Georgescu. Andrei Popoviciu spune că acest candidat a reușit să capteze atenția poporului român, dar și voturile.
„Protestatarii, mulți dintre ei tineri, au ieșit deja în stradă. Dar mai mult de 2 milioane de români au votat pentru Georgescu. Tatăl meu, un ofițer de poliție pensionat, a fost unul dintre ei. Își petrece o mare parte din timpul liber pe TikTok și a fost cuprins de retorica lui Georgescu. Algoritmul TikTok i-a furnizat un flux constant de videoclipuri scurte și emoționante cu Georgescu invocând patriotismul și promițând să „pună România pe primul loc” cu câteva săptămâni înainte de alegeri.
Tatăl meu mi-a explicat că votul său nu a fost neapărat o aprobare a convingerilor naționaliste ale lui Georgescu - chiar dacă acestea au rezonat în parte cu el - ci mai degrabă un protest împotriva establishmentului politic. „Am vrut să sancționez clasa politică dominantă”, mi-a spus el. Sentimentul său nu este neobișnuit”, a mărturisit Andrei Popoviciu pentru theguardian.com
De asemenea, Andrei Popoviciu remarcă faptul că România se află de 35 de ani în centrul unor scandaluri de corupție, fraude și nepotism, din cauza celor două partide care domină țara, respectiv PNL și PSD. Pentru majoritatea românilor, votul pentru Călin Georgescu a însemnat mai mult frustrare, decât ideologie, mai spune el.
”Totuși, recunosc că am fost furios când tatăl meu mi-a spus prima dată că a votat pentru Georgescu. Dar pe măsură ce am vorbit, am început să-i înțeleg perspectiva. El face parte din generația de sacrificiu, cei care aveau 20 de ani când a căzut comunismul și au îndurat de atunci decenii de promisiuni încălcate. Votul său, la fel ca al multor altora, nu a fost o aliniere la extremismul de extremă dreapta - a fost un strigăt disperat pentru schimbare.
Aceasta nu este doar o diviziune între generații. Tinerii, de asemenea, au fost atrași de Georgescu. În timp ce navighez pe rețelele de socializare, văd vechi prieteni de școală - unii cu diplome universitare, alții cu slujbe stabile - împărtășind postări care fac ecou retoricii sale naționaliste. Frustrările lor le reflectă pe cele ale alegătorilor mai în vârstă: un cost al vieții în creștere, salarii în stagnare și un sentiment generalizat că sistemul este manipulat împotriva lor”, a completat jurnalistul.
„Este tentant să îi respingem pe susținătorii lui Georgescu”
Mai mult decât atât, ziaristul susține că în acest context există o problemă mult mai mare, care depășește frustrarea politică și voturile de protest.
”Este tentant să îi respingem pe susținătorii lui Georgescu ca fiind needucați, dezinformați sau păcăliți de algoritmii social media. Dar acest lucru ignoră contextul mai larg. Partidele principale din România nu numai că nu au reușit să abordeze probleme esențiale precum inflația - în prezent una dintre cele mai ridicate rate din Europa - dar corupția lor a îndepărtat, de asemenea, alegătorii. Rezultatele acestor alegeri ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru aceste partide. Eu și mulți alți români le considerăm responsabile pentru ceea ce s-a întâmplat”.
Curtea Supremă a României a dat ordin în vederea renumărării voturilor din primul tur pentru a se lămuri dacă a existat sau nu vreo urmă de fraudă. Astfel, s-ar putea anula rezultatul primului tur, deoarece doi candidați independenți au depus plângeri de fraudă.
”Decizia este de natură să polarizeze și mai mult societatea românească. Totuși, ceea ce este cel mai alarmant este că România nu se mai confruntă doar cu corupția sau incompetența - pentru prima dată după 1989, se află la o răscruce între valorile UE și NATO și atracția izolaționismului, teoriile conspirației, idealurile antidemocratice și Rusia.
Campania lui Georgescu a pus la îndoială totul, de la scutul antirachetă al NATO din România la criza climatică, drepturile reproductive și relația noastră cu UE, lăudându-l în același timp pe Vladimir Putin și criticând sprijinul nostru pentru Ucraina.
Cum am ajuns în acest punct? Platforme precum TikTok au devenit instrumente puternice de răspândire a propagandei naționaliste, adesea fără un control suficient. Dar, ca societate, nu am reușit să ascultăm frustrările și temerile celorlalți. Dacă vrem să mergem mai departe, trebuie să reducem diviziunile pe care ascensiunea lui Georgescu le-a expus. Trebuie să stăm de vorbă cu prietenii, familia și vecinii noștri - cei care au votat diferit de noi - și să îi ascultăm”
„Drumul care ne așteaptă este incert”
„Lupta împotriva polarizării și deziluziei trebuie să includă, de asemenea, o reglare de conturi cu clasa noastră politică, care a petrecut decenii fără a reuși să realizeze reformele și responsabilitatea de care avem nevoie cu disperare. Avem șansa de a face acest lucru duminică, când vom avea alegeri parlamentare care pot duce fie la o coaliție de extremă dreaptă, fie la una mai moderată, formată din vechile partide politice și noile partide progresiste, precum SENS și REPER.
O săptămână mai târziu, trebuie să alegem între Georgescu și candidatul proeuropean Elena Lasconi în al doilea tur de scrutin prezidențial. Trebuie nu numai să ne confruntăm cu extremismul pe care îl reprezintă Georgescu, ci și să abordăm eșecurile sistemice care l-au adus în prim-plan.
Drumul care ne așteaptă este incert, dar ceea ce este clar este că, dacă Georgescu câștigă, oameni precum prietena mea din copilărie, Diana, un medic talentat care a părăsit România pentru Spania, descurajată de disfuncționalitățile sistemului nostru de sănătate - parte a exodului continuu de creiere din țară - nu se vor mai întoarce”, mai spune jurnalistul de investigații, Andrei Popoviciu.
