Cum îi afectează pe copii televizorul şi telefoanele

Copiii care petrec foarte mult timp în faţa ecranelor de telefon, televizor sau tabletă, pot dezvolta un nou tip de autism, cel virtual. Aceştia ajung încă de la vârste fragede să nu mai reacţioneze la vocea umană, să nu comunice şi dezvoltă ticuri în modul de a se juca. Iată ce îi sfătuieşte pe părinţi psihologul clinician Laura Georgiana Coman!

 Specialiştii sunt alarmaţi de faptul că în ultima perioadă sunt tot mai mulţi copii care dezvoltă simptome asemănătoare autismului din cauză că petrec multe ore pe zi la telefoane, tablete şi în faţa televizoarelor. -Problemele se pot rezolva dacă sunt depistate în fază incipientă.

Copiii cu astfel de probleme speciale, din Buzău, pot căpăta o viaţă normală prin şedinţele de terapie de la noul centru de psihologie clinică pentru copiii cu sindromul Down, autism, sau alte probleme speciale, înfiinţat la Buzău de Asociaţia „Micul Îngeraş” şi coordonat de  Laura Georgiana Coman, psiholog clinician.

Pentru a contracara efectele autismului virtual, trebuie identificate modalităţi prin care să se limiteze timpul petrecut de copil în faţa televizorului, tabletei, calculatorului. Copilul trebuie învăţat să socializeze, să interacţioneze, să ofere atenţie.

Solicitări multe din partea părinţilor

”Necesitatea înfiinţării centrului a apărut din solicitarea mult prea mare pe care am avut-o din partea părinţilor. Suntem solicitate în continuare de un număr extraordinar de mare de copii şi ajunseserăm în locaţia anterioară să nu mai facem faţă. Atunci am decis că trebuie să ne dezvoltăm, pentru a mulţumi pe toată lumea şi pentru a ajuta pe toată lumea care ne solicita. Criterul de admitere la şedinţele de terapie nu este vârsta copilului, ci nivelul lor de dezvoltare mentală. Atunci încercăm să-i încadrăm într-una dintre cele trei grupe pe care le avem disponibile”, a declarat pentru adevarul.ro psihologul Laura Coman.

Care sunt semnele acestor tulburări? 

”Atât copiii cu autism, fie el clasic sau virtual, precum şi cei cu alte diagnostice, sunt lipsiţi de orice achiziţii şi preachiziţii pentru şcoală şi aici mă refer la motricitate fină, la tot ce înseamnă ţinerea unui creion sau a unei forfecuţe, jocuri de îndemânare pentru simplul fapt că ei folosesc doar tablete sau telefoane. Au de asemenea probleme de atenţie pentru că derularea succesivă a imaginilor foarte colorate şi agresive pentru ochi nu fac decât să dezvolte un deficit de atenţie. Am avut copii care au ajuns într-un stadiu de sevraj în momentul în care au fost oprite toate aceste mijloace de distracţie pe care le avea până în momentul respectiv, inclusiv televizor, inclusiv radio”, a explicat Laura Coman. 

Ce simptome ar trebui să ne îngrijoreze? 

Conform specialistului,  şi în cazul copiilor care au diverse diagnostice asociate, şi în cazul copiilor cu expunere prelungită la dispozitive electronice, precum tabletele sau telefoanele smart, de obicei limbajul lipseşte sau este unul deficitar, cu tulburări de pronunţie, cu tulburări de a forma propoziţii. Este primul semn care de obicei îi îngrijorează pe părinţi. Pot trece cu vederea faptul că ei nu sunt foarte atenţi, că nu au răbdare, că nu răspund la propriul nume, dar în momentul în care lipseşte limbajul acesta este semnul care îi alarmează şi atunci vin la noi.

Ce şanse de recuperare sunt? 

Toţi copiii, indiferent de diagnosticul pe care îl prezintă, atât cât ne permite diagnosticul şi nu este o boală degenerativă, au şanse de recuperare mari şi foarte mari dacă intervenţia se face la o vârs-tă mică, adică doi ani, doi ani şi jumătate, până la trei ani. Avem copii care vin la vârsta de trei ani şi nu mai putem recupera mare parte din achiziţiile pe care le-au pierdut.

”Cu cât se intervine mai repede, indiferent că vorbim de tulburări de limbaj sau alt diagnostic, cu atât recuperarea lui este mai rapidă”, explică psihologul. ”Practic, alegem pentru ei activităţile pe care un copil în normalitate le experimentează de unul singur la locul de joacă, în parc sau acolo unde întâlneşte alţi copii. Noi încercăm să reproducem în măsura în care ne permite spaţiul situaţii de genul acesta, în care fac întreceri, fac ştafete şi îşi aşteaptă rândul, se ajută, îşi cer voie, se împrumută. Şi reuşim”.

Click! spune

Academia Americană de Pediatrie recomandă evitarea consumului de mediu virtual în cazul copiilor mai mici de un an şi jumătate. Părinţii care au copii între un an şi jumătate şi doi ani pot să introducă treptat în viaţa celor mici telefonul, televizorul sau tableta, dar prin alegerea unor programe educative pe care să le urmărească împreună şi pe care să le explice. De la 2 la 5 ani se impune o limită, spun specialiştii, de maximum o oră pe zi.