De ce are România o mortalitate atât de mare în secţiile ATI. Explicaţiile specialiştilor
România este una dintre ţările în care se înregistrează o rată uriaşă de deces în rândul pacienţilor bolnavi de COVID – 19 şi intubaţi în secţiile de Terapie Intensivă. Dacă în străinătate rata de supravieţuire a acestor pacienţi se apropie de 50%, procentul e înfiorător de mic în spitalele de la noi.
Dezastru! Şansele de supravieţuire în cazul pacienţilor intubaţi invaziv sunt foarte mici în spitalele din România. Potrivit unui raport devenit public, la Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucureşti, din cei 44 de pacienţi care au necesitat ventilaţie mecanică invazivă, prin intubare, 42 au decedat. La polul opus pare să fie Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj. Aici se raportase la un moment dat, în noiembrie, că din 86 de pacienţi intubaţi au supravieţuit 23. „Adevărul” a încercat să afle, şi de la experţi neutri, din ce cauză pacienţii intubaţi din România au în unele cazuri chiar de zece ori mai mici şanse de a supravieţui decât cei din Occident.
«Trebuie protocoale standard de igienă» Printre specialiştii care au încercat să lămurească această problemă se numără şi Răzvan Cherecheş, profesor universitar în Statele Unite ale Americii la Iowa University şi director al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Babeş – Bolyai. Cherecheş este tranşant: în multe spitale din România nu sunt respectate în totalitate protocoalele, iar infecţiile nosocomiale, ţinute mult timp sub tăcere, contribuie din plin la aceste cifre negre. „La noi, mortalitatea e mai mare pentru că există multe infecţii nosocomiale, pentru că intubarea pacienţilor atrage după sine infecţii nosocomiale. În România, situaţia variază de la un spital la altul. Centrele universitare tind să aibă rezultate mai bune, dar ar fi şi culmea să fie altfel”, spune Cherecheş. „Dacă ar fi un epidemiolog bun în fiecare dintre spitale care să insiste pe protocoale şi standard de igienă, asta ar face diferenţa. Noi de asta avem probleme, fiindcă protocoalele nu sunt respectate pe literă de lege”, consideră expertul. «Pacienţi mulţi, medici ATI puţini» Şi Theo Trandafirescu, profesor universitar la Facultatea de Medicină a Universităţii Mount Sinai din New York şi doctor la Queens Hospital Center, având triplă specializare (Medicină Internă, Pneumologie şi Terapie Intensivă), crede că infecţiile nosocomiale ar putea fi printre cauze. Trandafirescu aduce în discuţie şi numărul extrem de mic de medici şi asistente. „O cauză ar putea fi numărul mare de pacienţi, precum şi faptul că medicii ATI în România sunt puţini. Şi contează atunci când un medic sau o asistentă trebuie să facă faţă unui număr enorm de bolnavi, iar medicamentele şi dotările sunt cele care sunt”, afirmă medicul. „S-a vorbit şi despre infecţiile nosocomiale din spitalele româneşti. Organismul e slăbit după infecţiile virale şi este mult mai predispus la infecţii secundare. Iar acestea pot să fie fatale. Dar ţinând cont de precauţiile accentuate de epidemie, masca, izolarea, echipament protectiv şi nu numai, infecţiile nosocomiale ar trebui să fie mai reduse”, subliniază Trandafirescu.«Şi orgoliile personale au o influenţă» Doctor de Anestezie şi Terapie Intensivă la unitatea medicală la „Klinikum Kassel”, în Germania, Iuliu Torje se referă la problemele cu care se confruntă sistemul de sănătate românesc. În opinia sa, infecţiile nosocomiale contribuie mai puţin la aceste cifre înspăimântătoare. „Răspunsul este destul de complicat. Infecţiile nosocomiale sunt într-adevăr un factor agravant pentru pacienţii intubaţi, însă nu există spital pe planeta asta care să nu aibă o asemenea situaţie”, arată doctorul român din Germania. „Din punctul meu de vedere sunt alte cauze. Primul ar fi resursa umană, al doilea lipsa resurselor materiale, iar pe locul trei aş pune orgoliile personale. Unii medici spun că ei ştiu şi de ce ar cere ajutor? Pe de altă parte, nu poţi numi o secţie Terapie Intensivă doar pentru că are ventilator. Lipsa aparaturilor de evaluare hemodinamică, lipsa şcolirii personalului medical – şi acestea sunt cauze”, conchide Torje.
Flash News:
- CLASAMENT. Capitala se află pe primul loc în privința noilor infectări cu virusul SARS – CoV – 2 în 24 de ore. De duminică până ieri, în București au fost înregistrate 1.142 de noi cazuri (în total, de la începutul pandemiei, 85.669 de îmbolnăviri). Pe poziția a doua se situează județul Brașov, cu 353 de noi infectări (în total, 22.272 de cazuri). Poziția a treia este ocupată de județul Constanța, cu 309 noi îmbolnăviri (în total, 22.482 de infectări).
- ÎMBOLNĂVIRE. Liviu Dragnea, care e încarcerat la Penitenciarul Rahova, a fost diagnosticat cu noul coronavirus. El a fost mutat la o secție a Spitalului Penitenciar Jilava, unde sunt tratați deținuții care au COVID – 19. Dragnea e asimptomatic, iar starea sănătății sale este bună, potrivit alephnews.ro. Pe 27 mai 2019, fostul lider PSD a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman.
- SIMPTOME. Într-un document publicat pe site-ul Agenţiei pentru Medicamente din Statele Unite sunt enumerate efectele secundare care au fost raportate în cazul vaccinului Pfizer-BioNTech. Astfel, se vorbește despre durere în zona injectării, oboseală, durere de cap, durere de muşchi, frisoane și febră. Documentul mai arată că există şanse foarte mici ca vaccinul să cauzeze o reacţie alergică severă, potrivit digi24.ro. Simptomele reacţiei severe sunt dificultăţi de respiraţie, umflarea feţei şi a gâtului, ritm cardiac mărit și iritaţii pe tot corpul.
- OPTIMISM. Salvador Illa, ministrul Sănătăţii din Spania, arată că țara ar trebui să obţină imunitatea colectivă faţă de COVID - 19 la finalul verii 2021, când, probabil, 70% din populaţie va fi vaccinată, potrivit TVE. Ministrul spaniol se arată optimist privind situația în Europa și în lume: „Odată cu apariția vaccinului, pandemia se va afla la începutul sfârşitului”, apreciază Illa.
