De ce e Bucureştiul cel mai aglomerat oraş din Europa

Ultima actualizare:
simeon stalpnicul png

O statistică întocmită la nivel mondial confirmă ceea ce şoferii bucureşteni ştiau de ani buni: capitala e imposibil de străbătut cu maşina, la orele de vârf. Cercetarea, realizată de un producător olandez de sisteme GPS, defineşte Bucureştiul drept „cel mai aglomerat oraş din Europa” şi-l plasează pe locul 5 în lume la condiţiile de trafic.

Compania olandeză TomTom le-a dat de muncă autorităţilor de la Bucureşti. Deşi nu specifică motivele pentru care oraşul oferă cele mai dezastruoase condiţii de trafic locuitorilor săi, producătorul de hărţi şi sisteme de navigaţie susţine că şoferii bucureşteni pierd la volan, în fiecare zi, cu aproape o oră mai mult decât ar trebui. Pe baza informaţiilor furnizate de echipamentele GPS montate pe maşini, TomTom arată că dimineaţa oraşul se aglomerează serios între orele 8.00 şi 9.00. Seara, între orele 17.00 şi 18.00, Bucureştiul e blocat în totalitate. Haideţi să vedem care sunt cauzele!


    Benzile unice sunt  necesare, însă ar trebui  folosite doar de  transportul în comun
Benzile unice sunt necesare, însă ar trebui folosite doar de transportul în comun

Transportul public e un dezastru

Incapacitatea autorităţii locale de a oferi un serviciu de transport public de calitate îi descurajează pe şoferi să-l folosească. Deşi tramvaiele sunt cele mai ecologice şi eficiente mijloace de transport în comun, administraţia Capitalei nu a investit niciodată în eficientizarea lor.


    Oraşul are doar două  piste de biciclete, însă  sunt ocupate tot de maşini
Oraşul are doar două piste de biciclete, însă sunt ocupate tot de maşini

Avem biciclete, nu avem piste

Lipsa unor politici concrete de stimulare a transportului pe două roţi face ca deplasarea pe bicicletă sau scuter să fie o activitate exclusiv de weekend. Când traficul e oricum relaxat.

Lipsa benzilor unice

Pentru un transport în comun eficient, benzile destinate exclusiv vehiculelor RATB sunt obligatorii. În oraş sunt două astfel de benzi, amenajate pe o distanţă nesemnificativă. Primăria are un proiect de extindere, însă deocamdată a fost amânat.

Taxe de acces în centru

Primăria nu are o politică de descurajare a accesului auto în zona centrală a oraşului, măsură care s-a dovedit bună în alte capitale. Nici un primar bucureştean nu şi-a asumat această măsură nepopulară, pentru a nu pierde voturi.

Sistematizarea eronată a străzilor

Arterele de circulaţie au fost proiectate fără a ţine cont de afluxul auto de peste ani. De exemplu, tronsonul Ploieşti-Bucureşti al Autostrăzii 3 va produce haos în nord-estul oraşului, odată cu conectarea sa la strada Petricani.

Maşinile parcate pe prima bandă

Aproape că nu există stradă în Bucureşti care să nu fie privată de prima bandă. Autovehiculele parcate astfel reduc semnificativ spaţiul necesar unei circulaţii fluente.


    Drumarii lucrează la  asfalt la orele de vârf
Drumarii lucrează la asfalt la orele de vârf

Lucrările în asfalt

Traficul are de suferit de fiecare dată când autorităţile locale demarează lucrări edilitare în timpul zilei, la orele de vârf.

Înmatriculările, creștere rapidă

Numărul autovehiculelor înmatriculate în România în primele șase luni ale anului a crescut cu 80% față de anul 2016. În această perioadă s-au raportat peste 300.000 de înmatriculări, cele mai multe (peste 250.000) fiind pentru mașini second hand. Principala cauză a accelerării înmatriculărilor este eliminarea timbrului de mediu, la 1 februarie 2017.

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.bugetul.ro
Charlene și Albert de Monaco GettyImages 2162706103 jpg
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
saguna jpg
reumatism jpg
bani euro pixabay jpg
mihaela bilic instagram jpg
brad craciun jpg
dan marin roveolutie webp
spitalul stomatologic jpeg 2 jpeg
Lucrări la Palatul de Justiție din Deva. Secolul al XIX-lea, Foto: arhiva personală dr. Lucian Ștefan
image
actualitate.net
image
actualitate.net