Satul săsesc, distrus de Ceaușescu, readus la viață de o româncă întoarsă din exil, după 30 de ani
O româncă s-a întors acasă din exil și a reușit imposibilul. Ea a readus la viață, după multe decenii, un sat pe care Ceaușescu l-a urât și l-a îngropat în uitare. Povestea acestui succes, în care aproape nimeni nu a avut încredere, ne este spusă de jurnaliștii italieni, care au venit să vadă ochii lor Cincșor, satul săsesc din județul Brașov, reînviat după 30 de ani.
Pe vremea lui Ceaușescu, în Cincșor trăiau 300.000 de germani
Satul medieval Cincșor, Transilvania, a fost creat in secolul al XII-lea de catre germanii angajati de regii maghiari pentru a coloniza zona.
Minoritatea a supraviețuit până la persecuțiile dictatorului Ceaușescu, scriu jurnaliștii italieni în La Repubblica. Acum, un descendent, cândva forțat să emigreze la Berlin, s-a întors și a transformat zona moartă într-un loc de o frumusețe aparte.
Pe
frumoasa fațadă a vechii fabrici este scris Volksschule ,
„școală elementară”, în limba lui Goethe. Germanii s-au stabilit in
aceasta regiune de la poalele Carpatilor in secolul al XII-lea.
Fuseseră recrutați de regii maghiari pentru a coloniza un pământ nelocuit. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial mai erau 300.000, astăzi sunt doar aproximativ 10.000.
Majoritatea au emigrat începând cu anii 1970 pentru a scăpa de persecuția regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu.
Așa s-a întâmplat și cu familia Schuster, care a plecat în 1984 lăsând în urmă un oraș fantomă, repopulat parțial de români fără legătură cu cei 800 de ani de istorie săsească, care s-a încheiat brusc.
Reînvierea unei civilizații pe moarte
Descendentă a minorității germane, românca Carmen Schuster s-a întors acasă din exilul din Berlin pentru a salva cultura săsească de la uitare, sperând să servească drept exemplu.
„Trebuia să salvăm școala care era în ruină”, spune femeia energică de șaizeci de ani care, după o carieră în sectorul bancar, a recâștigat treptat începând din 2010 centrul istoric al satului medieval Cincşor, din Transilvania, transformându-l într-un hotel inedit.
Un set de turnuri, ziduri și încăperi din lemn și piatră care, mai ales iarna când sunt acoperite de zăpadă devine o experiență deosebită pentru cei care ajung în zonă.
O „moștenire” pe care comuniștii „au făcut tot posibilul pentru a o șterge”, în ciuda faptului că este „patria noastră”, consideră Schuster, pentru care „păstrarea acestei moșteniri” este o „victorie întârziată” asupra „atitudinii inumane și disprețuitoare” a regimului comunist.
Chiar dacă unii din cei 580 de locuitori din Cincșor, unii dintre ei foarte săraci, au fost la început sceptici vizavi de acest proiect al familiei întoarse din exil, acesta s-a dovedit un „un plus”, care a „creat locuri de muncă” și „a relansat turismul”, spune primarul localității, Rodica Marcu.
Schuster cred că în această țară în creștere, reuşita sa „nu mai este o excepție, pentru că toate satele din jur sunt pline de inițiative ale tinereilor” pentru revitalizarea țesutului economic. „Ar putea fi o tendință în curs de dezvoltare și cred că devenim o școală”. Recent, a fost renovată și o casă din apropiere care fusese achiziționată de un român care s-a întors din Franța după 57 de ani, „îndrăgostit” de o localitate „pusă înapoi pe hartă”.
