El a încercat să-l împuşte pe Ceauşescu în 1983
Plan nebunesc în urmă cu 35 de ani! Sudul României era scotocit de Miliţie şi de Securitate în căutarea unor hoţi de armament, care intenţionau să-l ucidă pe Nicoale Ceauşescu. Urmărirea s-a terminat la finalul lunii, pe un câmp de lângă Constanţa, când Viorel Rovenţu şi complicii săi au fost arestaţi. Dictatorul ar fi împlinit mâine 100 de ani.
Septembrie 1983. Autorităţile comuniste erau puse pe jar de o spargere petrecută la un post de Miliţie dintr-o comună din judeţul „prezidenţial“ Olt, în care văzuse lumina zilei Nicolae Ceauşescu, pe 26 ianuarie 1918. La Osica de Sus, o aşezare aflată între Slatina şi Caracal, la numai 52 kilometri de Scorniceşti, cineva intrase peste noapte în postul de miliţie şi furase armament.
Primul gând al Securităţii a fost să-i asigure protecţia lui Nicolae Ceauşescu. De altfel, cei care furaseră armele o făcuseră cu scopul de a-l lichida pe dictator. “Epoca de Aur” începea să-şi arate colţii: alimentarele erau tot mai goale, caloriferele rămâneau reci în plină iarnă, curentul electric se întrerupea tot mai des, iar oamenilor le era teamă să-şi arate nemulţumirea.
Creierul operaţiunii era profesorul Raul Volcinschi (1923-2011), un luptător anticomunist care trecuse prin beciurile Securităţii. El l-a cunoscut pe Viorel Rovenţu, un şofer de camion de pe şantierul Işalniţa, la începutul anilor ’80, în Parcul Romanescu din Craiova.
„Dacă aş avea ce-mi trebuie, l-aş termina pe Ceauşescu“, a spus Rovenţu, iar Volcinschi l-a apreciat: „De oameni ca tine are nevoie ţara“. Viorel Rovenţu şi-a chemat doi prieteni de încredere, Petrică Năstase şi Nicolae Stanciu. Cei trei erau din Giurgiu, simpli oameni ai muncii. Rovenţu şi Stanciu fuseseră condamnaţi la un moment dat pentru furt din avutul obştesc.
În toamna lui 1983, Ceauşescu se pregătea de vizitele de lucru pentru constatarea producţiilor-record din agricultură, iar conspiraţioniştii au decis că e timpul să acţioneze. Au stabilit data loviturii la 17 septembrie 1983, când preşedintele Republicii Socialiste România urma să vină în Gostinu (Giurgiu). Locul asasinatului? O curbă dublă de pe traseul prezidenţial, de unde trăgătorul şi ajutoarele sale puteau să fugă.
În noaptea de 8 spre 9 septembrie 1983, Rovenţu şi Năstase au spart postul de miliţie din Osica de Sus, declanşând alarma autorităţilor. Securitatea a anulat orice ieşire în teren a lui Ceauşescu, zădărnicind astfel planul curajoşilor muncitori, până la prinderea făptaşilor. După o urmărire ca-n filme, în mai multe judeţe din sudul ţării, cei doi au fost prinşi la finalul lui septembrie, lângă Constanţa, la Palazu Mare. La capturarea lor s-a deplasat însuşi Tudor Postelnicu, şeful Securităţii în acea vreme.
Cei anchetaţi le-au spus anchetatorilor comunişti că, de fapt, intenţionau să spargă o sucursală CEC. Securitatea aflase că ţinta era de fapt dictatorul, aşa că toţi cei trei muncitori au fost condamnaţi la moarte, prin sentinţa Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, pe 12 octombrie 1983. Pedeapsa a fost comutată apoi în ani grei de închisoare. Revoluţia din decembrie 1989 nu le-a adus complotiştilor ieşirea de după gratii. Viorel Rovenţu, liderul grupului, a fost scos din închisoare abia pe 15 martie 1999, după un decret semnat de preşedintele Emil Constantinescu. Ceilalţi complici fuseseră eliberaţi mai devreme, iar unul dintre ei a încetat din viaţă.
Viorel Rovenţu se zbate să obţină recunoaşterea statutului de luptător anticomunist. El locuieşte la Stăneşti (Giurgiu), e sărac, iar starea sa de sănătate e precară, din cauza torturii la care a fost supus în puşcărie.
Nicolae Ceaușescu ar fi împlinit 100 de ani zilele acestea
Nu scăpăm de Ceauşescu şi de “Epoca de Aur” nici la 28 de ani de la Revoluţie. Fanii fostului dictator au încă două motive să-şi amintească de acesta şi de anii de glorie ai regimului. Vineri, 26 ianuarie, Nicolae Ceauşescu ar fi împlinit 100 de ani, prilej cu care o importantă casă de licitaţii scoate la mezat obiecte personale ale cuplului prezidenţial şi specifice Epocii de Aur.
Numele lui Nicolae Ceauşescu e încă pe buzele multor români, dezamăgiţi de liderii politici care l-au înlocuit. Cel care şi-a propus încă din copilărie să devină „Stalin de România” mai e omagiat şi azi în toată ţara, fiindcă „pe timpul lui Ceauşescu nu se murea de foame”. Mâine, fostul dictator ar fi împlinit o sută de ani. Dacă ar fi supravieţuit Revoluţiei şi democraţiei „decadente”, fireşte. E de aşteptat ca la mormântul lui, din cimitirul bucureştean Ghencea, să fie zarvă mare. Cu prilejul celor 100 de ani de la naşterea sa, Casa de licitaţii Artmark îşi propune să menţină vie în conştiinţa noastră perioada de glorie a regimului Ceauşescu. O colecţie impresionantă de bunuri personale ale cuplului prezidenţial, cadouri diplomatice, fotografii rare şi mărturii ale vieţii de zi cu zi ale românilor din “Epoca de Aur” e scoasă la licitaţie pe 31 ianuarie 2018. Cine e pasionat de trecutul tumultuos al României Socialiste, dar şi de personalitatea soţilor Ceauşescu, pot licita online, pe site-ul artmark.ro, obiectele scoase la mezat.
Licitaţia „Epoca de Aur”, programată a începe la ora 19.00, aduce în atenţia colecţionarilor o serie de fotografii rare din viaţa soţilor Ceauşescu. Printre ele se află şi două imagini surprinse în timpul vizitei cuplului prezidenţial în India, în 1978 (preţ de pornire 70 de euro) şi prima fotografie oficială (color) realizată lui Nicolae Ceauşescu imediat după numirea în funcţia de secretar general al PCR (preţ de pornire 60 de euro). Un lot format din opt fotografii private, în care au fost surprinşi toţi membrii familiei Ceauşescu la Neptun (iulie 1985) e scos la vânzare pentru suma de 250 de euro. Două fotografii cu Elena Ceauşescu în costum de baie, la Neptun (anii 80), pot trece uşor la capitolul picanterii (preţ de pornire 250 de euro). Pe lista bunurilor pentru care colecţionarii manifestă un interes ridicat se numără un sceptru realizat în cinstea dictatorului, cu însemnele RSR şi PCR, din anii ‘80 (preţ de pornire 500 de euro), dar şi un set de accesorii vestimentare format din pantofi cu toc şi poşetă tip plic, de culoare verde, care au aparţinut Elenei Ceauşescu.
Repere din viaţa lui «Stalin de România»
26 ianuarie 1918: se naşte, la Scorniceşti, Nicolae Ceauşescu.
1928: pleacă din satul natal şi se stabileşte la Bucureşti. Devine ucenic de pantofar.
1933: este arestat pentru „activităţi ilegale”.
1936: e condamnat la doi ani şi cinci luni de închisoare, la Doftana.
1940: e încarcerat la Jilava.
1945: e ales membru al Comitetului Central al PCR.
1948: ajunge ministru-adjunct în Ministerul Agriculturii. În decembrie se căsătoreşte cu Lenuţa Petrescu.
1965: după moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, e propus prim-secretar al partidului. La 47 de ani, Nicolae Ceauşescu devine conducătorul partidului şi al ţării.
