Filmul românesc care a provocat moartea producătorului și a dus la încheierea carierei regizorului. Elena Ceaușescu l-a interzis
Lumea cinematografiei din România a suferit multe nedreptăți în epoca ceaușeștilor. Scenariile, fie erau modificate dramatic pentru a putea fi difuzate, fie erau interzise. Cele în care nu era elogiat cuplul Ceaușescu treceau prin sita deasă a cenzurii comuniste, iar soarta peliculelor era decisă de oameni fără pregătire. Un astfel de film a fost „100 de lei”. Producătorul a murit de supărare la cabinetul medical din Buftea când pelicula a fost interzisă.
Destinul tragic al filmului „100 de lei”
Filmul „100 de lei“, cu un scenariu scris de Horia Lovinescu, este probabil pelicula cu cel mai dramatic sfârșit. A curmat viața producătorului și a dus la încheierea carierei regizorului.
Filmul avea o distribuție de excepție: Ion Dichiseanu, Dan Nuțu, Ileana Popovici și Violeta Andrei.
Dichiseanu și Nuțu jucau rolurile a doi frați, care ajung să se despartă din cauza unei femei.
Pentru că nu se mai înţelege cu părinţii săi, tânărul Petre (Dan Nuţu) se mută la fratele său mai mare, Andrei (Ion Dichiseanu), care era un actor de succes.
Petre se împrieteneşte cu Dora (Ileana Popovici) și devin iubiți pentru o scurtă perioadă pentru că fată începe să îl admire pe fratele lui, Andrei.
Simțindu-se trădat, Petre pleacă și refuză bancnota de 100 de lei pe care Andrei i-o dă la despărțire.
Filmul a fost interzis de Elena Ceaușescu
Filmul a fost interzis, iar negativul ars. Producătorului Constantin Roateş i s-a făcut rău de supărare. A făcut infarct şi a murit la dispensarul din Buftea, iar regizorul a fost la un pas de nebunie, scrie Historia.
Filmul, în copie pozitivă, a fost păstrat de oamenii studioului Buftea si redat publicului după '89.
„A fost ars negativul din ordinul tovarăşei Ceauşescu. La premieră nu mai exista negativul. Inginerii, muncitorii de la controlul tehnic plângeau. Lui nea Tica Roates, directorul filmului i s-a făcut rău, s-a dus la punctul medical de la Buftea, a făcut infarct şi a murit. A murit o dată cu filmul şi cu toată munca mea“, mărturisea după 1989 Mircea Săucan.
În filmări a fost folosită şi limuzina fiicei liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, Lica Gheorghiu.
Mircea Săucan n-a fost deloc un regizor pe placul regimului comunist. A fost cenzurat şi contestat și a sfârșit prin a fi interzis pe marile ecrane şi exilat la Studioul Cinematografic „Alexandru Sahia“. În cele din urmă a emigrat în Israel.
