Frig în case și improvizații periculoase: românii se încălzesc cu reșouri, aeroterme și la aragaz
Chiar și în cele mai geroase zile ale iernii, mii de oameni sunt nevoiți să stea în frig din cauza avariilor repetate la sistemul centralizat de încălzire. Disperați, mulți încearcă să se încălzească folosind reșouri vechi, aeroterme improvizate sau chiar aragazul lăsat aprins. Acestea sunt, însă soluții de avarie care pot transforma rapid o locuință într-o capcană mortală.
Metodele care crecs riscul de incendii și intoxicații
În ultimele zile, mai multe cartiere din Capitală, dar și din alte orașe din țară, au rămas fără căldură și apă caldă, în plin episod de ger. Țevile vechi, avariile frecvente și lucrările de reparație întârziate au lăsat mii de familii să se încălzească așa cum pot. Astfel că, în apartamentele reci, improvizația devine regulă. Reșouri scoase din debara, aeroterme vechi, calorifere electrice suprasolicitate sau aragazul aprins cu ușa deschisă sunt soluții la care au apelat tot mai mulți oameni.
Specialiștii avertizează, însă că aceste metode cresc dramatic riscul de incendii și intoxicații cu monoxid de carbon, un gaz incolor, inodor și extrem de periculos. „În fiecare iarnă avem intervenții cauzate de improvizații pentru încălzire. O priză suprasolicitată, un cablu vechi, un reșou defect pot declanșa un incendiu în câteva secunde. Iar folosirea aragazului pentru încălzire este una dintre cele mai periculoase practici”, atrage atenția un pompier într-un video pe pagina lui de TikTok. Monoxidul de carbon este numit "ucigașul tăcut” tocmai pentru că nu poate fi detectat de simțurile umane. Se acumulează rapid în încăperi prost aerisite și poate provoca amețeli, pierderea cunoștinței și, în cazuri grave, decesul. Medicii spun că în fiecare sezon rece apar cazuri de intoxicații, unele dintre ele cu final tragic.
Soluțiile simple și sigure pentru încălzirea locuinței
Pe lângă pericolele evidente, frigul prelungit din locuințe afectează grav sănătatea, mai ales în cazul copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu boli cronice. Infecțiile respiratorii, agravarea problemelor cardiace și scăderea imunității sunt doar câteva dintre consecințele expunerii la temperaturi scăzute. Astfel, specialiștii spun că, în lipsa surselor de încălzire, există soluții simple și sigure care pot ajuta la menținerea căldurii în locuință. Izolarea ferestrelor cu pături sau prosoape, închiderea ușilor dintre camere, folosirea mai multor straturi de haine și pături, dar și adunarea familiei într-o singură încăpere pot face diferența. Gătitul poate încălzi temporar aerul, dar fără a lăsa aragazul aprins nesupravegheat. Lumânările pot oferi un plus de căldură, dar doar dacă sunt folosite cu maximă atenție și niciodată pe timpul somnului.
Specialiștii mai recomandă și folosirea sticlelor cu apă caldă, învelite în prosoape, care pot fi ținute în pat sau lângă picioare pentru a menține temperatura corporală. De asemenea, covoarele puse pe podea, mai ales în camerele cu gresie sau parchet rece, ajută la reducerea pierderilor de căldură. Draperiile groase trase seara pot limita intrarea aerului rece prin ferestre, iar pe timpul zilei, deschiderea lor permite acumularea căldurii solare.
Crește numărul apelurilor la 112
Totodată, în această perioadă, unitățile de primiri urgențe și serviciile de ambulanță resimt, la rândul lor, efectele acestor situații. În perioadele cu temperaturi scăzute și avarii la încălzire, crește numărul apelurilor pentru stări de rău, lipotimii, dificultăți respiratorii și suspiciuni de intoxicație. Medicii spun că multe persoane ajung la spital nu pentru că au stat în frig afară, ci pentru că au petrecut nopți întregi în locuințe neîncălzite. Pe lângă toate aceste probleme, lipsa căldurii are și un impact psihologic. Oamenii devin mai iritați, mai anxioși, iar în familiile cu copii tensiunea crește rapid.
