«Hai la peşte, neamule!»
Bucătarii s-au mutat în Parcul Naţional din Bucureşti. Până duminică, când sărbătorim Floriile, aici veţi gusta cele mai delicioase preparate din peşte, dar şi fructe de mare proaspete. Grătarele sfârie de ieri, iar cei mai pofticioşi au trecut deja prin raiul gurmanzilor.
Peşte la grătar, borş, plachie, saramură. Tot ce vrei şi ce nu vrei găseşti în acest weekend la Festivalul Pescăresc. Gospodine, dar şi bucătari pricepuţi se bat în reţete. Nu vor să divulge toate ingredientele, doar pe cele care se văd, însă gustul este divin. Cristina Pantelimonescu a venit de la Corbu şi a pregătit ceaune întregi cu celebrul borş pescăresc, dar şi o ciorbă din pisică de mare, despre care se spune că este un adevărat medicament atât pentru suflet, cât şi pentru bolile interne.
“Gătesc de mică, dar în mod profesionist de cinci ani”, povesteşte tânăra de 32 de ani, care, pe lângă, cele mai bune ingrediente ne-a mărturisit că pune multă dragoste în preparatele ei, vândute sub sigla “O terasă-Taverna Pantelimonescu”. O porţie costă 15 lei, iar ciorba de peşte 10 lei.
Câţiva metri mai încolo, l-am întâlnit pe Mihai Belghinu, sacafandru de meserie. A venit din Eforie Nord ca să ne gătească scoici strânse chiar de el din Marea Neagră. “Le culeg de pe fundul apei, nu dintr-o fermă”, ne-a asigurat tânărul, de 37 de ani, care este omul care-l aprovizionează pe Cătălin Scărlătescu. Preparate sub formă de salată cu ceapă roşie, tocăniţă sau în vin, usturoi şi condimente, fructele de mare sunt divine. O porţie de 700 de grame costă 30 de lei şi primeşti orice băutură gratis, inclusiv bere la sticlă.
Crama Seciu, din Prahova, este şi ea prezentă la festivalul cu delicii marine. Bucătarul Marius Olteanu pregătea, ieri, o tavă uriaşă cu plachie, lângă se afla un ceaun aburind cu saramură şi un altul cu mămăliguţă. O porţie costă 25 de lei, iar mămăliga perpelită puţin pe grătar 5 lei. “Miroase nemaipomenit, abia aşteptăm să şi gustăm”, ne-au spus George şi Doru, care au plătit pe doi peşti la grătar cu usturoi, o plachie şi lipii calde 87 de lei.
Şi cum o masă copioasă merge stropită cu un vin bun, cei poposiţi la târg au venit pregătiţi. Că e alb sau roşu, licoarea bahică se vinde cu 8 lei litrul.
Duminică sunt Floriile şi se mănâncă peşte, aceasta fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Biserica Ortodoxă dă dezlegare, pentru că se spune că în această zi Iisus ar fi poftit la această delicatesă. În popor se crede că peştele consumat de Florii are puteri tămăduitoare şi cine mănâncă se va lecui de orice boală. În jur de 1, 5 milioane de români îşi sărbătoresc duminică onomastica. Dintre aceştia, aproape 900.000 sunt femei, iar cele mai întâlnite nume sunt Viorica, Florentina, Florica. Sunt şi românce cu nume mai rare, precum Garofiţa, Micşunica, Panseluţa sau Crizantema.
Vreme mohorâtă de Florii. Bate vântul şi plouă
Veşti proaste de la meteorologi. ANM a emis o avertizare “cod galben” de vreme urâtă, valabilă de sâmbătă, până duminică seară. În această perioadă, vântul va sufla cu rafale de peste 55 km/h, ploi însemnate cantitativ şi temperaturi mai scăzute duminică. Treptat, intemperiile se vor deplasa din vestul ţării către nord-vest, iar duminică vor ajunge şi în Muntenia, Dobrogea şi Moldova. Astăzi, vor fi mai ales averse, însoţite şi de descărcări electrice şi vor fi condiţii de grindină, dar temperaturile vor rămâne ridicate: 22 – 23 de grade în sud, 16 – 20 de grade în nord şi în centru.
În zona montană, duminică, ploile se vor transforma treptat în lapoviţă şi ninsoare, iar spre seară, în special în Carpaţii Orientali, se va depune strat nou de zăpadă. Pe parcursul zilei de duminică, în Muntenia, Dobrogea şi Moldova vântul se va intensifica cu viteze de peste 55 km/h şi vor fi intervale de timp în care va ploua, mai ales cu caracter de aversă şi se vor semnala descărcări electrice. Vremea va fi în răcire faţă de sâmbătă: 16 grade în Capitală, 13 grade la Arad, 14 grade la Botoşani, 12 grade la Sibiu. După acest episod, vremea va deveni din nou frumoasă şi caldă.
Uite unde te poți distra de Florii!
De la un capăt la altul al României, se organizează târguri cu bucate și “udătură” pentru toate gusturile. Ca de obicei, în Capitală oferta este cea mai diversificată.
București. „Tradiții și Flori de Sărbători” în Parcul Regele Mihai I din Herăstrău-este cel mai mare târg de Florii și este organizat de Primăria Municipiului București, în perioada 30 martie – 9 aprilie 2018. Cei care vor veni aici vor găsi obiecte și preparate culinare tradiționale și vor asculta spectacole folclorice de muzică și dans. Accesul este gratuit.
Târg de Florii și la Muzeul Naţional al Ţăranului Român (Ș0s Kiseleff nr 3), în perioada 30 martie - 1 aprilie, între orele 10.00 şi 18.00. La manifestare participă cei mai buni meșteșugari din toată țara, care vor aduce ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat. Intrarea la târg costă 4 lei.
Târg de Florii la Institutul Geologic al României (Șos Kiseleff nr 2)-expoziție cu vânzare de bijuterii, cristale, pietre semiprețioase. Programul 10.00-17.00, iar intrarea este 8 lei.
Chiolhan cu pește în Parcul Tineretului în acest sfârșit de săptămână, cu cel mai mare borș de pește, într-un ceaun cu o capacitate de 1000 de litri. Astfel, sâmbătă, începând cu ora 10, bucătăresele iscusite prezente la eveniment vor începe pregătirea alimentului minune.
Deva. Târgul de Florii organizat în Piaţa Unirii, sâmbătă 31 martie și duminică 1 aprilie, deschis zilnic, între orele 9.00-18.00. Peste 20 de producători locali şi artizani vor oferi spre vânzare produse şi preparate tradiționale.
Craiova. Târg de Florii deschis între 30 martie-1 aprilie 2018 în centrul orașului, între orele 10:00 - 21:00 cu intrare liberă. La târg vor fi zone cu ateliere, unde meșteșugari își vor înpărtăși secretele și locuri anti-plictiseală pentru copii.
Iași. Festivalul Tradițional de Florii-Parcul Expoziției în perioada 30 martie-1aprilie, intrare liberă, program 10.00-21.00. Spectacole de muzică populară în fiecare zi de la ora 16.00.
Timișoara. Târgul de Florii din Piața Libertății, deschis între orele 10.00-18.00, va fi inaugurat oficial sâmbătă 31 martie cu Parada Iepurașilor. Duminică, 1 aprilie, timișorenii sunt invitați la Pelerinajul Floriilor, organizat de Mitropolia Banatului.
Salcia aduce noroc şi sănătate
Sărbătoarea de Florii, care celebrează sosirea lui Iisus Hristos în Ierusalim, marchează începutul săptămânii Patimilor ce culminează cu noaptea de Înviere şi cu marea sărbătoare de Paşte. Ramurile de salcie şi dezlegarea la peşte sunt simbolurile Floriilor.
În duminica dinaintea Paştelui, în acest an pe 1 aprilie, ortodoxia serbează Floriile, ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, călare pe un mânz de asin. Oamenii l-au întâmpinat cu ramuri de finic (curmal) în mâini, dar Iisus şi-a păstrat smerenia citind în sufletele lor. Ştia că aceia care astăzi îl primesc cu urale, în scurt timp se vor lepăda zgomotos de El. Şi cu toate acestea, Domnul a făcut sacrificiul suprem pentru izbăvirea păcatelor lumii.
După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu ramuri de finic sau palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi. “Biserica Ortodoxă a rânduit în această zi să fie împărţite credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate, care înseamnă renaşterea naturii sau biruinţa vieţii împotriva morţii. În această zi se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri”, a explicat pentru adevarul.ro părintele Paul Tudorache, paroh la biserica “Sfânta Cuvioasă Parascheva din Călăraşi. Creştinii păstrează cu sfinţenie o serie de obiceiuri populare la sărbătoarea Floriilor. „Se spune că e bine să pui salcie la icoană, pentru binele casei, la coteţele păsărilor şi la grajdurile animalelor pentru a le apăra de boli sau să te încingi la brâu pentru a te feri de dureri de spate“, spun etnografii de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi. Pentru a avea spor, viaţă liniştită şi sănătate, ramurile sfinţite se păstrează peste an în casele credincioşilor, fiind folosite la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii mai obişnuiesc să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte.
