Ilie Bolojan: „Autorizarea jocurilor de noroc va trece la nivel local”
Reforma companiilor de stat, a sistemului de pensii speciale, a modului de autorizare a jocurilor de noroc, digitalizarea ANAF și noi reguli în managementul spitalelor. Fericiți sunt cei de la primării, care vor căpăta dreptul să autorizeze sau să refuze firmele care organizează jocuri de noroc și deci le vor putea taxa. Sunt câteva dintre principiile din al doilea al treilea pachet de austeritate pe care îl va adopta guvernul, a anunțat vineri premierul Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan, anunță că nu poate fi atins în 2025 un deficit de sub 8 la sută
Cu o zi înainte să fie ales președinte al PNL, fiind singurul candidat, Ilie Bolojan a susținut la Palatul Victoria o conferință în care era de așteptat să vină cu cifrele din pachetele II și III de austeritate. În schimb, el a vorbit doar despre domeniile unde se va face reformă și a prezentat principiile după care se va acționa după ce „specialiștii vor analiza”.
Ilie Bolojan s-a declarat învins de deficit și a dezvăluit că acesta nu va putea fi coborât la 7 la sută sub nici o formă pentur că este prea târziu și că se încearcă stabilizarea la „în jur de 8 la sută”.
Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan
-Un pachet important este reformarea societăților comerciale în care acționar principal este statul.
-Ce ne propunem? Vom asigura transparența tuturor companiilor de stat publicând toate datele legate de conduceri și indicatori. Vom modifica indicatorii de performanță. Toate conducerile funcționează pe contracte de management. Unii s-au instalat pentru câțiva ani pe indicatori care sunt formali de multe ori, care nu sunt indicatori specifici legați de industrie. Dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai anumită componentă și dacă bifezi câteva ceva ai bifat cei mai mulți indicatori.
-Vom modifica legislația pentru a reduce numărul de membri în structuri de conducere și plafonarea indemnizațiilor la un nivel rezonabil.
-E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți. Reducerea subvenției date de stat, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului.
-E nevoie de închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutivi. Nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile sunt net diferențiate față de performanță.
-Este un grup de lucru pentru aceste măsuri condus de vicepremierul Anastasiu.
-În domeniul bancar, unul din indicatorii după care poți judeca o instituție este randamentul capitalului. Băncile noastre de stat cu management performant, cu salarii de peste 20.000 net, cu comitete, cu indemnizații maxime, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile din piață. Toate băncile statului, să fim bine înțeleși.
-Mă gândesc la CFR sau Metrorex care beneficiază de subvenții. Statul român le subvenționează cu milioane de lei. În Marea Britanie toate companiile funcționează fără subvenție. Suntem în situația care cu 80% din buget subvenție abia terminăm anul pe 0.
-O altă componentă este modificarea legislației fiscale și măsuri pentru a încasa veniturile. Este important să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe altă că sunt fenomene acumulate în ani de zile. Ca să combați economia neagră trebuie să faci controale serioase, se știu zonele, precum e în construcții.
-E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o povestă fără sfârșit. Nu există niciun interes la ANAF să se facă digitalizarea.
-Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani de ANAF. Societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sume reale, ci mult mai mici, controale formale.
-La ANAF e nevoie de oameni specializați pe controlul prețurilor de transfer. Acesta este un domeniu foarte important, în care în afara pachetului legislativ, toate instituțiile trebuie să colaboreze, să facă schimb de date, astfel încât să combatem evaziunea fiscală și frauda în domeniul public. Evaziunea este și o cauză, dar și un efect.
-O altă direcție importantă în care trebuie acționat este reducerea risipei din sistemul de sănătate.
-În urmă cu 10 ani, ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari.
-Dacă banii vin fără probleme, nimeni nu acționează în privința bunei gestionări. E nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc 90%.
-Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. Aproape toate spitalele au consultanți pentru a-și îmbunătăți indicatorul de complexitate.
-Avem concedii medicale extinse. Avem niște punți în perioadele critice între sărbători și se vede un vârf de concedii programate pe câteva zile. Nu te poți îmbolnăvi programat în număr atăt de mare.
-Un alt pachet la care se lucrează este reforma administrației publice. Vom avea o a doua întâlnire săptămâna viitoare cu reprezentanții autorităților publice.
-În domeniul jocurilor de noroc vom aplica o descentralizare la nivel local, astfel încât autoritățile să stabilească dacă vor sau nu astfel de investiții, dacă vor una sau mai multe unități, dacă le vor concetrate într-un anumit loc sau răspândite prin toată localitatea. Comunitățile vor decide dacă au nevoie de jocuri de noroc sau nu, dacă unul sau 100. Azi nu au competență și sunt invadate orașele noastre.
-Unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este legat de pensiile magistraților, și extins în pasul doi la toate pensiile speciale.
-Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte, majoritatea erau la 48 de ani.
-Azi pensia în magistratută este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Or această prevedere, 80% dintr-un salariu brut e mai mult decât un salariu net. Traduc asta- pensia este cât ultimul salariu. Mai există undeva ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu cred că nu. O formulare corectă este 80% din salariul net.
-Toate lucrurile trebuie completate cu o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, dar să nu permită să avem zeci de mii de procese pe interpretare care să genereze alocări suplimentare de milioane de euro.
