Într-un an vom avea pod la Apărătorii Patriei? Iată care este stadiul lucrărilor la singurul pasaj rutier aflat în construcție în București
Pasajele rutiere au fost la un moment dat soluţia minune a primarilor din Bucureşti pentru rezolvarea problemelor de trafic. Un singur edil a fost împotrivă şi acum a ajuns preşedintele României, Nicuşor Dan. Reporterii Click! au fost să vadă ieri stadiul lucrărilor la singura investiţie de acest tip la care se lucrează în prezent, în Bucureşti, pasajul suprateran de la Apărătorii Patriei.
În intersecţia de la Apărătorii Patriei se ridică din martie 2025 un pasaj peste Şoseaua Berceni. Acesta are un capăt în zona Turnu Măgurele, iar celălalt în zona străzii Sergent Ion Iriceanu.
Podul este hobanat la fel ca şi pasajul Basarab, va avea o lungime de 860 de metri şi câte două benzi pe sens. În 2020, în urma unui studiu topografic, geologic şi de trafic, Sectorul 4 ar fi urmat să aibă două pasaje gemene şi intersecţie semaforizată la sol.
În etapa ulterioară, cea de obţinere de avize din partea deţinătorilor de utilităţi din zonă, s-a stabilit că cea mai bună soluţie este cea a unui singur pasaj. Acesta nu este unul oricare, pe el va circula o linie de tramvai care va avea statut de „metrou uşor”, la fel ca şi celebrul traseu 41 care circulă pe Podul Grant şi leagă sectoarele 1 şi 6. Traseul va lega sectoarele 4 şi 1 astfel încât să creeze o soluţie pentru descongestionarea traficului.
Dacă la început linia de tramvai era prevăzută să treacă la sol printre cele două pasaje, în final s-a stabilit că linia va trece şi ea pe pasaj.
„Din Pipera, din doamna Ghica, pe bulevardul Chişinău şi până în Berceni, în Şoseaua Giurgiului, vom avea un tramvai care să ţină traficul aşa cum pe partea de vest linia 41 a adus foarte multe beneficii pentru traficul din Bucureşti”, a dezvăluit, ieri, pe şantierul pasajului primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu.
„Pasajul va deveni un nod multimodal de transport public. Staţiile de tramvai de pe pasaj vor fi conectate cu staţia de metrou Apărătorii Patriei cu lift şi scări rulante, dar şi cu staţiile de transport public de la sol”, a declarat primarul sectorului 4, Daniel Băluţă.
Şantierul este practic o colaborare rară până acum în oraş, între autorităţile de la Primăria Capitalei şi cele de la sector.
Primele au plătit exproprierile necesare lucrării, iar instituţia condusă de Băluţă lucrarea propriu-zisă.
„Cel mai târziu la finalul anului 2026 să putem circula pe acest pasaj”, a promis Băluţă. Încurajată de relaţia bună cu Primăria Capitalei, primăria sectorului 4 a anunţat că după terminarea pasajului suprateran de la Apărătorii Patriei, cele două instituţii vor construi în parteneriat un alt pasaj în zona Olteniţei.
Şantierul de la Unirii, cel mai mare din Bucureşti
Primăria sectorului 4 s-a înhămat din iunie 2025 la cel mai mare şantier din Bucureşti. Este vorba de înlocuirea planşeului de beton pe care este realizată intersecţia de la Unirea, cea mai circulată din Bucureşti, considerat un pericol public de experţi.
Lucrările la Planşeul Unirii au fost împărţite în patru etape pentru a minimiza impactul asupra traficului. În prezent se lucrează la primele trei etape, ultima, consolidarea pasajului subteran de la Unirea neavând încă fonduri pentru a fi realizată.
Se lucrează în zona Hanului Manuc, la fântânile arteziene din Piaţa Unirii care vor si scoase şi remontate la încheierea lucrărilor. Constructorii au desfăcut deja planşeul existent, cu înlăturarea grinzilor existente, a stâlpilor vechi şi cu înlocuirea acestora cu elemente noi.
„Practic, vom avea o structură complet nouă, cu o durată de viaţă de 100 de ani”, a explicat primarul sectorului 4, Daniel Băluţă.
Costul total al lucrărilor de refacere a Planşeului Unirii este estimat la 800 de milioane de lei (aproximativ 160 de milioane de euro), finanţate din fonduri europene alocate prin Ministerul Dezvoltării.
Planşeul actual a fost construit în 1935, în timpul domniei regelui Carol al II-lea. Ultimele modificări majore în zonă au avut loc în 1987, odată cu construcţia staţiei de metrou Unirii 2 şi a Pasajului Unirii.
Pentru a se grăbi lucrările, edilul sectorului 4 a încercat să obţină ca lucrările să se desfăşoare în trei schimburi dar la presiunea riveranilor a renunţat, muncitorii retrăgându-se în fiecare zi la orele 22.00.
Pentru buna desfăşurare a lucrărilor au fost instituite restricţii rutiere în cea mai circulată intersecţie a Bucureştiului.
A fost interzisă circulaţia pe Splaiul Independenţei pe sensul Podul Izvor – Piaţa Unirii, a fost interzis virajul la stânga spre bulevardul Unirii din intersecţia cu strada Halelor şi a fost deviat traficului din direcţia bulevardul Eroilor – bulevardul Corneliu Coposu pe bulevardul Libertăţii şi bulevardul Unirii.
Odată cu începerea şcolii au fost ridicate restricţiile din zona Splaiului, lucrările din zona Hanul lui Manuc fiind finalizate.
