Țara care vrea să-și schimbe numele după zeci de ani. Motivul surprinzător din spatele deciziei

Unul dintre cele mai mici state ale lumii se pregătește pentru o decizie cu puternică încărcătură simbolică. Nauru, microstatul din Oceanul Pacific cu aproximativ 13.000 de locuitori, ar putea să își schimbe oficial numele în urma unui referendum național.

Foto: Profimedia

Propunerea a fost deja aprobată în unanimitate de Parlament, iar următorul pas este consultarea populației. Dacă inițiativa va fi validată, țara va purta numele de „Naoero”, denumirea folosită de comunitatea locală în propria limbă, potrivit The Guardian.

Potrivit autorităților, actualul nume al statului nu a fost ales de locuitori, ci a fost adoptat în perioada colonială pentru a le fi mai ușor oficialilor străini să îl pronunțe.

De la „Insula Plăcută” la Nauru și acum la Naoero

Istoria insulei este marcată de numeroase schimbări de denumire. Situată la aproximativ 3.000 de kilometri nord-est de Australia și având o suprafață de doar 21 de kilometri pătrați, insula a trecut prin mai multe etape administrative și coloniale.

În anul 1798, un navigator britanic a numit-o „Pleasant Island” („Insula Plăcută”), impresionat de peisajele și de locuitorii săi. Mai târziu, în 1888, Germania a anexat teritoriul și a introdus în documentele oficiale numele „Nauru”, utilizând ocazional și variante precum „Nawodo” sau „Navoda Onawero”.

După Primul Război Mondial, administrarea insulei a fost preluată de Australia, care a păstrat denumirea oficială folosită de germani. Numele a rămas neschimbat și după proclamarea independenței, în anul 1968.

Guvernul consideră acum că revenirea la forma „Naoero” reprezintă un pas important pentru reafirmarea identității culturale și istorice a națiunii.

Schimbarea numelui, un gest de recuperare a identității

Specialiștii în geografie și antropologie susțin că modificarea denumirii unui stat poate avea o semnificație mult mai profundă decât pare la prima vedere.

Schimbarea numelor geografice este adesea asociată cu procesele de decolonizare și cu dorința comunităților locale de a recupera elemente ale identității pierdute în timpul dominației străine.

 „Schimbarea denumirilor locurilor a fost o parte integrantă a colonialismului, menit să șteargă prezența popoarelor originare. Nu este vorba doar despre nume în sine, ci despre cine are puterea de a schimba numele”, a transmis Zoltán Grossman, profesor de geografie și studii despre nativii americani la Evergreen State College.

În ultimele decenii, mai multe state au ales să își modifice denumirile oficiale. Eswatini a înlocuit numele Swaziland, iar statul micronezian Chuuk a renunțat la vechea denumire Truk. De asemenea, după destrămarea Uniunii Sovietice, mai multe țări din Europa de Est au promovat utilizarea formelor oficiale ale numelor lor la nivel internațional.

În alte regiuni, astfel de inițiative continuă să provoace dezbateri. În Noua Zeelandă, de exemplu, există propuneri pentru adoptarea denumirii maori „Aotearoa”, iar în Insulele Cook se discută de mai mulți ani despre posibilitatea renunțării la numele exploratorului britanic James Cook.

Limba locală, în pericol de dispariție

Dincolo de semnificația istorică și politică, autoritățile din Nauru văd în această schimbare și o oportunitate de a proteja patrimoniul cultural al țării.

Limba nauruană este clasificată de UNESCO drept „grav pe cale de dispariție”. Deși continuă să fie vorbită în familie și între prieteni, aceasta nu mai este predată în sistemul de învățământ.

Susținătorii proiectului consideră că adoptarea oficială a numelui „Naoero” ar putea contribui la revitalizarea limbii și la transmiterea identității culturale către generațiile viitoare.

Procesul de tranziție a început deja în anumite instituții. Serviciul poștal, sistemul național de sănătate și furnizorii de utilități utilizează deja denumirea Naoero, iar reprezentanța diplomatică a Australiei folosește în unele comunicate ambele variante de nume.

Dacă referendumul va avea un rezultat favorabil, următorul pas va fi recunoașterea noii denumiri la nivel internațional, inclusiv în cadrul Organizației Națiunilor Unite.