Klaus Iohannis, bilanț după un an
Klaus Iohannis, al patrulea președinte al României, trage linie după un an de mandat. A vrut să fie un șef de stat care să aducă tot ceea ce a lipsit predecesorilor săi, Ion Iliescu și Traian Băsescu. A făcut multe promisiuni dar a realizat puține. Considerat drept cel mai tăcut președinte, Iohannis a încercat să reconstruiască imaginea ocupantului celei mai înalte funcții în stat.
Una dintre cele mai importante a fost votul prin corespondenţă. La un an distanţă, avem o lege, dar incompletă, pentru că se referă doar la alegerile parlamentare, nu şi la cele prezidenţiale. Şeful statului şi-a mai propus să-i determine pe aleşi să nu se mai opună cererilor procurorilor de arestare a politicienilor. A reuşit doar în mică măsură, pentru că cel puţin jumătate dintre solicitări au primit aviz negativ. În schimb, Klaus Iohannis şi-a îndeplinit un mare vis, să-l vadă pe Victor Ponta plecat de la Palatul Victoria şi să propună un nou premier.
„Dragi români, cu peste 6,2 milioane de voturi m-ati ales preşedinte al României. Vă mulţumesc. Trebuie să ne apucăm de treabă”, spunea Klaus Iohannis a doua zi după al doilea tur de scrutin.
Klaus Iohannis avea de onorat multe promisiuni din campania electorală: „Rog Parlamentul să ia în discuţie toate solicitările venite din partea justiţiei şi să le încuviinţeze pe toate.”
După două luni de la învestirea preşedintelui, aleşii au uitat de promisiunea de a vota în favoarea cererilor Justiţiei. Votul de ridicare a imunităţii a fost negativ pentru mai multe solicitări. Printre ele, cea pentru Victor Ponta. Preşedintele a taxat acest lucru în primul său bilanţ, la o sută de zile de la preluarea mandatului.
„Cea mai mare restanţă rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile Justiției”, a declarat președintele.
Un alt proiect prezidenţial, revizuirea Constituţiei, a fost şi el dat uitării. Preşedintele a reuşit în schimb, după mai multe runde de consultări, să convingă partidele să adopte noi legi electorale. Primarii vor fi aleşi dintr-un singur tur de scrutin, iar uninominalul la alegerile parlamentare a fost înlocuit cu scrutinul proporţional, pe liste.
Un alt angajament, legea votului prin corespondenţă, a trecut de Parlament într-o formă mult diferită faţă de ce aşteptările societăţii civile. Legea urmează să se aplice doar la alegerile parlamentare, nu şi la celelalte scrutine. Preşedintele s-a mulţumit cu atât şi a promulgat actul normativ.
Au fost însă şi multe situaţii în care Klaus Iohannis a refuzat să promulge mai multe proiecte importante. Printre ele, legea care acordă pensii speciale aleşilor sau o primă variantă a Codului Fiscal.
„Nu promulg legi care încalcă principii constituţionale sau care au lacune juridice”, a argumentat Klaus Iohannis.
Pe lângă reformarea Parlamentului, preşedintele şi-a dorit să aibă în premieră un partener de dialog. I-a cerut lui Victor Ponta de mai multe ori demisia, chiar dacă, instituţional vorbind, relaţia dintre cei doi a fost mai bună decât cea dintre fostul lider PSD şi Traian Băsescu.
Din momentul în care pe numele prim-ministrului a început urmărirea penală, Klaus Iohannis a fost tranşant.
Klaus Iohannis: „Solicit demisia premierului Victor Ponta.”
Victor Ponta: „Să fim mai puţin ipocriţi.”
Demisia lui Victor Ponta a venit la începutul lunii noiembrie. Klaus Iohannis a fost pentru prima dată în situaţia de a desemna un premier.
Înainte de luarea deciziei, preşedintele s-a consultat cu toate partidele şi a chemat la discuţii societatea civilă.
Primele consultări nu au dus la o decizie în privinţa premierului. Înainte de a vorbi din nou cu politicienii, Klaus Iohannis a mers în Piaţa Universităţii. Cu şapcă pe cap şi flancat de agenţii Serviciului de Protecţie şi Pază, şeful statului a păşit timid printre demonstranţi.
Şeful statului a avut şi contestatari în piaţă. „Ajung imediat şi la voi cu ruşine”, le-a spus președintelor celro care scandau „Rușine!”.
În cea de-a două rundă de consultări, social-democraţii au fost singurii care au propus un premier, pe Liviu Voinea. Preşedintele s-a folosit de prerogativele sale însă şi a nominalizat el premierul.
„Îl desemnez pentru funcţia de prim ministru al României pe domnul Dacin Cioloş”, a anunțat Klaus Iohannis.
1 decembrie l-a găsit pe Klaus Iohannis cu un guvern prieten instalat la Palatul Victoria. Atmosfera apăsătoare generată de tragedia din Colectiv şi atentatele teroriste de la Paris l-au determinat însă pe seful statului să dea un mesaj sobru naţiunii şi să nu mai ţină tradiţionala recepţie de seara, de la Palatul Cotroceni.
Klaus Iohannis: „Dragi români, am ales anul acesta o celebrare mai puțin fastuoasă și mai mult ancorată în realitate.”
Pe plan extern, şeful statului a făcut mai multe vizite de stat strategice. A discutat cu toţi oficialii de la Bruxelles, a mers la Paris şi Berlin, unde a militat pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Speranţa sa era aderarea, cu graniţele aeriene şi maritime, încă de anul acesta. Francezii ne-au promis sprijin necondiţionat. Angela Merkel a fost ceva mai rezervată. Până la urmă, România nu a înregistrat mari progrese în această zonă.
Şeful statului a vizitat şi Polonia, ca să discute despre întărirea flancului estic în faţa conflictelor dintre Rusia şi Ucraina.
Cea mai lungă vizită a fost la lucrările ONU de la New York, unde s-a văzut cu vicepreşedintele SUA, Joe Biden. Nu a avut însă o întrevedere cu Barack Obama. Cei doi s-au văzut doar la recepţia oferită de preşedintele Statelor Unite.
Vizita în Statele Unite s-a încheiat totuşi cu un rezultat concret pentru România: un ambasador la Bucureşti. Vizita în Polonia s-a soldat şi ea cu un rezultat palpabil. România a organizat, câteva luni mai târziu, un summit regional NATO, la care au participat statele din Europa Centrală şi de Est
