Ministerul Finanțelor pregătește taxarea inversă pentru sectorul legume-fructe. Ce presupune: „Am putea avea aprobat anul următor”
Ministerul Finanțelor are în vedere extinderea mecanismului de taxare inversă în sectorul de legume și fructe, pe care îl consideră o zonă majoră de evaziune fiscală. Deși măsura este promovată ca o soluție pentru creșterea veniturilor la buget, analiștii economici consultați de Libertatea sunt sceptici cu privire la eficiența acesteia.
„Avem în pregătire câteva domenii, de exemplu legume – fructe, pentru taxare inversă. La legume – fructe am trimis Comisiei (Europene – n.r.) și avem discuții în septembrie. Ceea ce pregătim acum, am putea avea aprobat anul următor. În ce privește taxarea inversă generalizată, a fost pierdută fereastra de oportunitate”, declara recent Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Mecanismul taxării inverse presupune ca facturarea între firme să se facă fără TVA, iar acesta să fie plătit statului doar de retailerul final. Măsura este deja aplicată în România pentru cereale, deșeuri, construcții, electronice și achiziții intracomunitare.
Potrivit estimărilor oficiale, România pierde anual aproximativ 9 miliarde de euro din TVA necolectat, având cel mai mare gap din Uniunea Europeană – circa 30% din TVA nu ajunge în bugetul statului.
Analiștii avertizează: „Măsura nu va rezolva evaziunea și nu va salva bugetul”
Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că taxarea inversă nu va aduce rezultatele scontate. Consultantul fiscal Emilian Duca subliniază că, deși ideea este prezentată ca soluție viabilă, problemele de fond ale colectării rămân nerezolvate.
„Facturile între firme se vor face fără TVA și când ajunge marfa la retaileri, aceștia vând cu TVA și îl virează la stat”, a explicat acesta. Totuși, Duca pune sub semnul întrebării eficiența măsurii: „Dar credeți că va rezolva asta situația din piețe, de exemplu? Evazioniștii nu fac facturi de niciun fel. Dacă Fiscul ar face controale la angrosiști, nu ar mai fi nevoie de taxare inversă. Fiscul doar încasează bonusuri și inventează probleme.”
Expertul atrage atenția și asupra faptului că implementarea depinde de o derogare europeană, care întârzie.
„Asta înseamnă că nu se va implementa imediat, adică trece timpul și vine iarna, când nu mai sunt legume și fructe. Nu o să rezolve această măsură problema gap-ului de TVA de 9 miliarde de euro”, a adăugat Duca.
Acesta consideră că estimările privind evaziunea sunt adesea teoretice.
„Părerea mea este că la gap-ul de TVA este o greșeală de măsurare. Există o mare evaziune la comerțul neorganizat, în micile magazine de la țară și la serviciile prestate către populație. Plus rețelele de firme-suveică, ce sunt protejate politic și își vând marfa între ele și apoi intră în insolvență. Iar acelea nu sunt controlate.”
În opinia sa, problema nu este lipsa de măsuri, ci aplicarea deficitară a celor existente: „Instituțiile statului nu-și fac datoria. Nu trebuie altceva decât să aplice legile actuale. Antifrauda merge tot la contribuabilii corecți. Dai de câte un zevzec din ăsta și apoi stai cu anii prin justiție să câștigi procesul.”
Retailerii mari: „Evaziunea e zero la noi. Este doar o nouă vânătoare de multinaționale”
George Bădescu, directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), consideră că în zona marilor retaileri evaziunea fiscală este inexistentă, iar măsurile anunțate de Guvern nu vor produce efecte spectaculoase.
„Ca și principiu, la noi evaziunea este zero, iar fiscalizarea este maximă. Eu nu cred că se va găsi ceva spectaculos. Pare mai degrabă tot o vânătoare de multinaționale. România trăiește cu ideea că are undeva o comoară ascunsă cu TVA-ul neîncasat, dar s-ar putea să descoperim că asta e toată felia și nu era nicio comoară sau era într-o proporție mult mai mică”, a declarat Bădescu.
Reprezentantul AMRCR a fost surprins să afle că sute de mii de firme din România nu au cont bancar, în condițiile în care autoritățile cer aceste informații încă din prima zi de înregistrare. Contextul este oferit de o altă declarație a ministrului Nazare, care a afirmat că 698.000 de firme lucrează exclusiv cu numerar și au datorii la stat de 1,7 miliarde de lei.
În final, Bădescu critică viziunea guvernelor din ultimii ani privind redresarea bugetară: „Noi am intrat în această situație în baza unei abordări și vrem să ieșim tot în baza ei. Nu se poate. Ieșirea din deficit se poate face doar prin dezvoltare, prin creșterea exporturilor.”
