Misterele inexplicabile ale României. Au ajuns sau nu extratereștrii la Arad?
România este o ţară foarte frumoasă, dar şi specială, spun străinii care au cunoscut-o îndeaproape. Este una dintre ţările cu cel mai bogat relief, dar şi cu o istorie remarcabilă. De-a lungul anilor, România s-a făcut cunoscută şi prin câteva mistere care au rămas inexplicabile. Obiecte uimitoare sau locuri înfricoşătoare au trezit ani la rând curiozitatea cercetătorilor din întreaga lume.
Extratereştrii au ajuns la Arad?
În 1973, o descoperire făcută de trei muncitori din Arad avea să adune specialişti din trei ţări. A fost cercetat ani întregi, dar nu s-a putut stabili cu exactitate nici originea şi nici vârsta sa. Se presupune că ar fi o bucată dintr-o navă extraterestră.
Pe malul râului Mureş, muncitorii au găsit trei obiecte îngropate în nisip, la 10 metri adâncime. Două dintre ele s-au dovedit a fi fosile, al treilea este considerat în continuare un mister. Obiectul a fost denumit „călcâiul de aluminiu de la Aiud”, pentru că seamănă cu un ciocan fără mâner. Nici la 50 de ani de la descoperirea lui, cercetătorii nu au aflat provenienţa obiectului.
Acesta are peste 2 kg, prezintă două găuri de forme diferite, are două braţe şi e turnat dintr-un aliaj complex. La suprafaţă este acoperit cu un strat subţire de oxid de aluminiu, care este vechi de cel puţin 300-400 de ani. Specialiştii susţin că aluminiul pur n-a fost obţinut de om decât abia în secolul al XIX-lea, drept urmare nu-şi explică rolul oxidului de aluminiu atât de devreme. Mulţi cred că obiectul acoperit de oxid de aluminiu ar avea origine extraterestră. Acesta ar face parte dintr-un OZN care s-a prăbuşit pe Pământ.
Peştera Tăuşoare ascunde un mare mister
Peştera Tăuşoare, situată în sud-vestul Munţilor Rodnei, la o altitudine de aproape 1.000 de metri, adăposteşte câteva zeci de pietre sferice despre care se spune că scot sunete şi chiar ar permite teleportarea. Peştera a fost descoperită în 1955, iar în anul 1967 un învăţător, pe nume Marin Teodoru, a observat într-o cameră trei nişe de 15 cm dispuse în formă de triunghi. Primele două aveau o adâncime de aproximativ 35 cm, iar a treia părea să nu aibă capăt. Învăţătorul ar fi descoperit o mică galerie de trecere şi ar fi reuşit să ajungă în camerele ascunse ale peşterii. Marin Teodoru nu a vrut să dezvăluie niciodată ce a descoperit dincolo de aceşti pereţi, dar în 1978 a scris o carte în care descrie fenomenele paranormale găsite în peşteră.
Se spune că, în anumite momente, aceste bile emit anumite sunete, ce seamănă cu un murmur, iar o întâmplare trăită de un bărbat din Timişoara în 1987 confirmă ce a povestit învăţătorul. A mers la peşteră cu un casetofon cu care intenţiona să înregistreze sunetele produse de aceste bile. Murmurul bilelor l-a speriat atât de tare pe bărbat, încât acesta ar fi leşinat.
A doua zi dimineaţa, s-ar fi trezit în faţa unei peşteri din Bucegi şi nu în cea din Munţii Rodnei. Bărbatul s-a întors în Peştera Tăuşoarelor însă nu şi-a mai găsit casetofonul. Timişoreanul era convins că a reuşit să se teleporteze în Bucegi cu ajutorul acestor sfere.
Lespezile misterioase din Lacul Bicaz
În 2012, un echipaj de la Salvamont Neamţ, condus de Raul Papalicef, şeful serviciului judeţean, a găsit accidental mai multe lespezi de mari dimensiuni, pe fundul lacului Bicaz, marcate cu semne ciudate. „În timpul unui antrenament pe care l-am efectuat cu echipa noastră de scafandri, un instrument de căutare s-a desprins şi a trebuit să coborâm la o adâncime de 22-30 de metri, pe fundul lacului Bicaz, ca să-l recuperăm. În timpul acestei scufundări, atenţia mi-a fost atrasă de nişte inscripţii pe lespezi de piatră concentrate pe un perimetru de 200-300 de metri”, povestea la vremea respectivă Raul Papalicef.
A revenit în zonă la câteva zile după acest episod şi, după ce a filmat şi a fotografiat pietrele din adâncul lacului, a bănuit că ar fi putut fi vorba de vestigiile unui cimitir precreştin. Simbolurile au fost comparate cu cele din literatura de specialitate şi s-a constatat că cel puţin două ar proveni din scrierea pelasgă, considerată printre primele scrieri din lume, datând de peste 10.000 de ani înaintea erei noastre, susţine Papalicef. Este posibil să fie vorba despre un cimitir străvechi, precreştin, dar nici până în ziua de azi nu a fost desluşit misterul lespezilor de pe fundul Lacului Bicaz.
Citiţi mâine despre alte mistere rămase nedescifrate!
