Nu mai avem Bigăr, dar avem Cascada Vadu Crișului! Imagini superbe din Bihor
Prăbușirea Cascadei Bigăr, pe 7 iunie, s-a transformat într-o dramă națională. Mii de oameni și-au exprimat dezamăgirea, întrucât obiectivul din Cheile Nerei–Beușnița (Caraș-Severin) era un magnet pentru turiști. Din fericire, România e o țară cu un potențial imens de frumusețe, așa că iubitorii de natură pot vizita Cascada Vadu Crișului, din Munţii Pădurea Craiului (Bihor).
O altă zonă mirifică ne poate consola după ce Cascada Bigăr și-a pierdut farmecul! Cascada Vadu Crişului, din judeţul Bihor, poate detrona faima căderii de apă Bigăr, atât ca mărime, cât şi ca spectacol! Apa acoperă ca un văl transparent „baldachinul” de travertin şi muşchi pe care coboară de la o înălţime de 9 metri, într-un bazin săpat de apă în calcar.
Muntele a fost dinamitat în 1903
Pârâul iese din peştera de la Vadu Crişului şi, iniţial, se vărsa în Crişul Repede, după ce cobora o pantă lină, scrie adevarul.ro. Cursul i-a fost însă deviat, când proprietarul terenurilor, contele Zichy Ödön, a decis, în 1903, să dinamiteze muntele. El a fost convins de un cantonier, Karl Handt, care era sigur că apa care ieşea din versant ascunde frumuseţi nemaivăzute. Iar curiozitatea cantonierului care răspundea de construirea căii ferate în Defileul Crişului Repede a dus la descoperirea peşterii. Impresionat de frumuseţea locurilor de sub munte, contele Zichy a comandat o amenajare turistică, astfel că în interiorul peșterii Vadu Crișului au fost montate scări şi punţi de lemn, iar în 1905 a fost deschisă vizitatorilor. Potrivit legendei, cine bea din apa clară şi limpede a pârâului şi va spune numele persoanei îndrăgite va fi iubit toată viaţa de aceasta. După lucrările de amenajare a peşterii şi construirea unei cabane, cursul apei a fost deviat spre faleza înaltă, formând astfel cea mai spectaculoasă cascadă din Munţii Pădurea Craiului. Puţin ştiut e faptul că Zichy a botezat pârâul Styx, după numele râului care, în mitologia greacă, separa lumea celor vii de tărâmul umbrelor. Tot din vremea contelui, două dintre galeriile peşterii, străbătute de pârâu, şi-au primit numele Rai şi Iad.
Șase trasee turistice de vis
De la gura peşterii Vadu Crișului, pârâul coboară de la o înălţime de 9 metri într-un bazin natural, săpat de ape în stâncă. Această „căldare” a devenit punct obligatoriu de oprire pentru turele de rafting, organizate de operatorii din zonă, locul fiind perfect pentru o bălăceală. Turiştii care ajung în zonă pot alege o sumedenie de trasee pe care le pot străbate pe jos, iar şase dintre ele au printre obiective cascada Vadu Crişului. Mai multe informaţii pentru o vacanţă de neuitat în zonă pot fi găsite pe pagina oficială a Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă – Bihor şi pe cea dedicată întregii zone, padureacraiului.ro. Din anul 1955, peştera Vadu Crişului şi cascada, cu întregul defileu, au fost declarate rezervaţie naturală.
Romsilva subliniază: „Cauze naturale”
La o săptămână de la prăbușirea Cascadei Bigăr, Romsilva a publicat pe Facebook imagini noi, filmate cu drona. De asemenea, Somsilva subliniază faptul că prăbușirea s-a produs din cauze naturale. „Revenim cu noi imagini aeriene din zona Cascadei Bigăr, după ce săptămâna trecută s-a surpat un perete al acesteia, sub propria greutate, din cauze naturale. Mulți <activiști> au acuzat că o lucrare de captare parțială a izvorului Bigăr, realizată acum 33 de ani, ar fi cauzat surparea peretelui. Păstrăvăria Valea Miniș se află la circa un kilometru distanță și a fost construită în anii 1986 – 1988. Tot atunci a fost realizată și lucrarea de captare parțială a izvorului Bigăr, de atunci nefiind făcute alte intervenții și lucrări”, se arată în informarea Romsilva.
