O comună din România mai are puțin și va depăși Brăila la numărul de locuitori. Cum explică experții fenomenul
Deși populația României se află într-un declin demografic pronunțat, unele localități și suburbii din jurul marilor orașe înregistrează creșteri demografice spectaculoase.
Un exemplu emblematic este Florești, suburbia Clujului, care se află pe cale să egaleze Brăila ca număr de locuitori.
În 1992, Brăila avea o populație de 234.000 de locuitori, în timp ce Florești era doar un sat cu 6.000 de oameni. Astăzi, numărul nașterilor în Florești a ajuns să fie similar cu cel din Brăila, ceea ce indică o transformare radicală a peisajului demografic al României.
Această tendință reflectă o concentrare a populației în jurul marilor orașe și un declin dramatic al orașelor tradiționale.
Robert Santa, expert în politici publice, explică faptul că infrastructura publică din România nu mai corespunde distribuției actuale a populației, fiind proiectată în baza datelor din anii ’90. Acest lucru duce la supraaglomerarea în suburbii precum Florești, Popești-Leordeni, Miroslava sau Dumbrăvița, unde serviciile publice – școli, spitale, transporturi – sunt insuficiente.
„Numărul de nașteri din Florești, suburbia Clujului, care avea doar 6.000 de locuitori în 1992 a fost egal anul trecut cu numărul nașterilor din Brăila, care avea 234.000 de locuitori în 1992. Dacă acest trend continuă, peste câțiva ani cele două localități vor intra în convergență deplină, deși în 1992 Brăila era de 39 de ori mai mare. Aceste diferențe sunt dramatice din multe puncte de vedere, dar mai ales din cauză că vedem cum populația este concentrată în alte locuri decât este concentrată infrastructura”, mai Santa, potrivit Hotnews.ro.
Florești: De la sat la suburbie urbanizată
Florești a cunoscut o explozie demografică datorită proximității față de Cluj-Napoca, atrăgând tineri care caută locuințe mai accesibile.
Cu toate acestea, creșterea rapidă a populației nu a fost acompaniată de investiții proporționale în infrastructura locală.
De exemplu, în timp ce Brăila dispune de un ecosistem complet de școli, spitale și servicii publice, Florești avea până de curând o singură școală generală, ceea ce obligă elevii să învețe în trei schimburi.
Florești nu este un caz izolat. Popești-Leordeni, suburbia Bucureștiului, este pe cale să depășească Râmnicu Vâlcea ca populație, iar comune precum Miroslava (Iași) și Giroc (Timișoara) cresc accelerat.
Aceste localități beneficiază de migrația internă, tinerii mutându-se din orașele mai mici sau din mediul rural pentru a fi aproape de oportunitățile de muncă din marile centre urbane.
În contrast, orașele tradiționale precum Brăila, Reșița sau Mediaș se confruntă cu un declin accentuat. Acestea pierd locuitori atât prin migrarea internă, cât și prin emigrarea internațională, iar rata natalității rămâne scăzută.
Un alt aspect dramatic al acestui fenomen este faptul că infrastructura serviciilor publice nu este adaptată la noile realități demografice. În timp ce școlile din orașele în declin se închid, în suburbii elevii învață în condiții aglomerate.
Robert Santa avertizează că România trebuie să raționalizeze rețeaua de servicii publice, închizând unitățile din zonele depopulate și investind în cele suprasolicitate. Acest proces este însă dificil și întâmpină rezistență socială.
Cum va arăta România în viitor
Un subiect esențial în demografia României îl reprezintă impactul pensionărilor asupra economiei și societății. Conform lui Robert Santa, următorul guvern, în perioada 2025-2028, va beneficia de un moment relativ favorabil, deoarece numărul pensionărilor nu va cunoaște o creștere semnificativă. Însă, guvernul din 2028 se va confrunta cu o situație mult mai dificilă: anual, numărul celor care se pensionează va depăși cu peste 100.000 pe cel al celor care intră pe piața muncii.
În noiembrie 2024, România avea 4.689.950 de pensionari, în scădere cu 16.841 față de luna precedentă, iar pensia medie era de 2.740 de lei, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Totuși, între 2025 și 2030, peste 600 de persoane din generația "baby boomers" vor împlini zilnic 65 de ani, vârsta de pensionare – ceea ce echivalează cu un român la fiecare două minute, arată datele Institutului Național de Statistică.
În paralel, România se confruntă cu una dintre cele mai rapide scăderi ale populației din Europa. Potrivit economistului-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, țara pierde aproximativ un milion de locuitori la fiecare 10 ani. Această scădere se resimte în special în rândul populației active, pe fondul îmbătrânirii demografice și al pensionării generației "decrețeilor".
„Declinul accentuat al populației active, din segmentul 15-64 de ani, reprezintă un șoc major. Începând cu 2029-2030, vom avea un dezechilibru sever: un număr mare de pensionari și foarte puțini contribuabili care să susțină sistemul”, avertizează Dumitru.
O notă pozitivă este legată de efectele emigrării masive din anii ’90. Deși acest fenomen a avut consecințe negative în interiorul țării, mulți dintre cei plecați vor beneficia de pensii din state precum Italia, Germania sau Franța, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra bugetului public al României. Această dinamică poate oferi o ușoară alinare impactului financiar provocat de pensionarea masivă a decrețeilor, subliniază Santa.
