Preotul vindecător va deveni sfânt!
Pentru prima dată în istoria Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti, mâine va avea loc la Romexpo o ceremonie de beatificare a unui român ce va fi ridicat oficial la cinstea altarelor astăzi, 31 august, imediat după orele prânzului.
Este vorba despre Vladimir Ghika, nepotul ultimului domnitor al Moldovei, principele Grigore V. Ghika Vodă (1849-1856), care s-a născut în ziua de Crăciun a anului 1873 la Constantinopol în familia de principi care a dat Moldovei şi Valahiei zece domnitori, şi care a murit în mai 1954, în închisoarea comunistă Jilava.
După ce a studiat literatură, drept, medicină şi istorie, Vladimir Ghika a ales, la finele secolului trecut, să aprofundeze la Roma şi studiul filosofiei şi teologiei. În 1902 s-a convertit la catolicism, iar 21 de ani mai târziu a devenit preot catolic, primind dispensă din partea Papei de a celebra atât în ritul roman, cât şi în cel oriental.
În prima parte a activităţii sale preoţeşti, Ghika a activat în dieceza de Paris, pe tărâm francez înfiinţând şi Comunitatea Sfântului Ioan. S-a întors în România în 1939, cu puţin înainte de începerea celui de-Al Doilea Război Mondial. N-a venit însă cu "mâna goală", ci cu câteva surori din Ordinul Sfântul Vincenţiu de Paul, cu ajutorul cărora a pus bazele primului dispensar gratuit pentru săraci. A rămas în ţară şi după instalarea regimului comunist, în 1947, când a intuit, ca mulţi alţii, că lucrurile se vor modifica fundamental.
În 1952, a fost săltat de pe stradă
Comuniştii nu au reuşit să-i clintească convingerile, astfel încât în 1952, în octombrie, a fost ridicat de pe stradă şi aruncat în temniţă, în ciuda faptului că avea aproape 80 de ani. Hainele preoţeşti i-au fost confiscate, astfel încât preotul Vladimir Ghika a înfruntat frigul doar în izmene şi maiou. În mai 1954, pe când îşi ispăşea "condamnarea oficială" la Jilava, Dumnezeu l-a chemat la el.
Vladimir Ghika este, după călugărul capucin Ieremia Valahul, ce a trăit între 1556 şi 1625, beatificat în octombrie 1983 de Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea, primul sfânt român modern (exceptându-i pe românii de naţionalitate maghiară declaraţi recent şi ei sfinţi, precum foştii episcopi catolici de Satu Mare şi Oradea, Szilard Ignac Bogdanffy şi Janos Scheffler, amândoi martirizaţi de regimul comunist), ce va intra în calendarul sfinţilor de anul viitor, sărbătoarea sa urmând a fi celebrată cel mai probabil în cursul lunii mai.
Prima treaptă a recunoaşterii sfinţeniei
Beatificarea este, în accepţia Bisericii Catolice, prima treaptă a recunoaşterii sfinţeniei unui om care a trăit cândva pe acest pământ. Pentru a deveni sfânt "pe deplin", monseniorului Vladimit Ghika va trebui să i se recunoască, de Vatican, cel puţin o minune, în anii ce vor veni.
Monseniorul Vladimir Ghika era renumit şi pentru inteligenţa sa deosebită, îndemnându-i permanent pe oameni către cele sfinte. În numele său au rămas posterităţii o serie de vorbe "de duh". Pentru data de 31 august, data beatificării sale, acestea sunt următoarele: "Pentru a începe să-l întrezărim pe Dumnezeu, trebuie să ne fi pierdut deja pe noi din vedere".
Ceremonia de beatificare, celebrată de trimisul Papei Francisc, cardinalul Angelo Amato, va fi transmisă în direct inclusiv în Franţa.
Eveniment emoţionant astăzi între orele 11.00 şi 13.00 la Romexpo, în Bucureşti. În prezenţa cardinalului Angelo Amato, trimisul Papei Francisc, va fi beatificat românul Vladimir Ghika, preot romano-catolic. La ceremonie sunt aşteptaţi 10.000 de credincioşi din toată ţara. Vladimir Ghika este al treilea martir catolic din România din perioada prigoanei comuniste beatificat de reprezentanţii Bisericii Catolice.
Beatificarea este un act prin care Papa, în urma unor investigaţii, acordă unui creştin catolic decedat, care a fost martirizat sau care a făcut lucruri deosebite, titlul de „Fericit" şi permite să i se aducă un cult public de un grup limitat de credincioşi, cum ar fi o ţară sau o dieceză.
