OZN-ul din Ceahlău. Descoperirea care îți dă fiori pe șira spinării
Click! a pornit un serial despre zonele pline de mister din ţara noastră. Unele foarte cunoscute, altele mai puţin mediatizate. Astăzi, vă supunem atenţiei descoperirea profesorului Dumitru Ioniţă, un OZN îngropat în munţii Ceahlău, dar şi alte două locuri încărcate cu energii extraordinare, neexplicate de specialişti.
Plăcuţele sunt lipite cu un liant necunoscut
În munţii Neamţului au fost descoperite două structuri din piatră, care seamănă izbitor de mult, una cu un OZN, alta cu Sfinxul din Bucegi, un Sfinx în miniatură.
Descoperirile făcute de un profesor din partea locului au avut darul să stârnească largi controverse în rândul istoricilor şi să aducă zona în centrul atenţiei, transformând-o într-un ţinut al misterelor de nepătruns. Printre altele, aici au fost găsite tăbliţe din lut, imprimate cu pictograme care ar putea constitui forme ale celei mai vechi scrieri din lume.
La doar un metru şi jumătate sub pământ, el a găsit o ciudată structură din piatră, semănând izbitor cu un OZN.
Uimitor este faptul că obiectul, având greutatea de 12 kilograme, înălţimea de 14 centimetri şi circumferinţa de aproape un metru, nu este o creaţie întâmplătoare a naturii, ci -cât se poate de evident- un produs construit în mod inteligent. OZN-ul din Ceahlău este compus din nu mai puţin de 90 de plăcuţe din piatră, îmbinate între ele cu un material liant care, studiat fiind, s-a dovedit a fi cu desăvârşire necunoscut.
“Nu este ciment, nici argilă şi nici vreun alt adeziv cunoscut şi folosit de-a lungul istoriei, până azi. Probabil că respectivul liant, de o duritate extremă, nici nu are corespondent pe Terra”, a spus profesorul Ioniţă.
La o primă examinare, straniul obiect a fost datat cu o vechime estimativă de cel puţin 2.000 de ani.
Acelaşi sit arheologic a scos la iveală un alt obiect care a stârnit curiozitatea cercetătorilor. Este vorba de ceea ce pare a fi o copie în miniatură a Sfinxului din Bucegi.
Piatra are aceeaşi înălţime cu „OZN-ul”, 14 cm, o greutate de 2,5 kg şi este aşezat pe un mic piedestal de piatră. Ca şi în cazul primului obiect, metoda de îmbinare a celor două elemente ale structurii rămâne deocamdată o necunoscută.
Şinca Veche, loc cu energii vindecătoare
Complexul monahal rupestru de la Şinca Veche se află la 45 km de Braşov şi 22 km de Făgăraş şi se înscrie în lista celor mai vechi monumente feudale româneşti.
În jurul acestui complex există câteva legende şi mistere, care spun că aici au avut loc fenomele paranormale, vise premonitorii şi tot felul de viziuni.
Unii oameni susţin că în acest loc simt energii cu totul diferite comparativ cu orice altă locaţie din ţara noastră, ei declară că simt o stare de bine, de echilibru, de linişte. Se spune că această energie ar face minuni, în sensul că ar fi vindecătoare.
Alţii afirmă că aici se aud, în preajma unor sărbători mari, coruri parcă venite din cer, care le încântă auzul.
Spre întărirea misterului, se spune că pe fotografiile care se fac aici apar sfere albe, invizibile în momentul fotografierii.
Vârful Gugu e considerat muntele sfânt al dacilor
Vârful Gugu din masivului Godeanu, cu o altitudine de 2.291 m, este cunoscut şi ca “muntele care se ascunde privirii”, un loc plin de mistere care în anumite ore din zi nu mai poate fi văzut. Legendele spun că pe Vârful Gugu şi-ar fi făcut sălaş Zamolxe, zeul dacilor, şi tocmai de aceea unii pasionaţi de istorie consideră că acesta este muntele sfânt al dacilor.
Este un spaţiu înconjurat de mistere, unde au fost semnalate tot felul de fenomene luminoase stranii, fiind un punct cu o încărcătură energetică mare. Se mai spune că muntele dispare subit la anumite ore din zi sau că Decebal şi-ar fi ascuns comorile îm Cracul Peşterii.
Vârful Gugu este menţionat de Victor Kernbach în lucrarea ”Enigmele miturilor astrale”, care spune că această zonă din România este centrul unui punct esenţial energetic al planetei, fapt care explică longevitatea locuitorilor de la baza muntelui, numiţi ”gugulani”.
