Pensia privată, dată cu ţârâita?
Guvernul României a amânat adoptarea proiectului de lege privind plata banilor din pensiile private, care prevedea că beneficiarii nu mai pot retrage integral suma acumulată la pensionare, ci doar posibilitatea retragerii unei sume maxime de 25%, iar restul eşalonat. Premierul Ilie Bolojan a solicitat consultări extinse pe această temă, tocmai pentru că proiectul a ridicat multe semne de întrebare.
În forma sa iniţială, proiectul de lege prevedea două tipuri de fonduri prin care se poate încasa pensia: retragere programată şi pensia viageră, conform adevarul.ro.
– În cazul retragerii programate, participantul primeşte, timp de 10 ani, o pensie lunară fixă, egală cu indemnizaţia socială pentru pensionari, actualizată anual. Această pensie este plătită până când se consumă toţi banii din contul personal, iar dacă beneficiarul moare înainte de epuizarea banilor, moştenitorii vor primi ce a rămas în cont. Este permisă şi o retragere iniţială unică, de maximum 25% din suma totală.
– A doua opţiune este pensia viageră, care presupune plăţi lunare pe toată durata vieţii. Este prevăzută o singură excepţie: banii pot fi retraşi integral în cazul în care suma acumulată este sub pragul a 12 indemnizaţii sociale (15.372 lei în 2025).
În ceea ce priveşte perioada de plată, de maximum 10 ani, era necesară pentru că România se îndreaptă către „un vârf de sarcină“ în 2030. „Vârful de sarcină” la care face referire şeful ASF este cel în care sute de mii de români născuţi în anii 1967-1969 (aşa-numiţii Decreţei) vor putea ieşi la pensie, explică preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu.
Bărbaţii, discriminaţi
Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) afirmă că proiectul de lege pentru plata pensiilor private nu ţine cont de interesele participanţilor, ci de cele ale industriei, iar mulţi dintre contribuabili nu vor apuca să se bucure de banii acumulaţi.
Afirmaţia AURSF a venit în condiţiile în care, în expunerea de motive a proiectului de lege este menţionat că speranţa de viaţă este în prezent de 79,2 ani pentru femei şi 71,3 ani pentru bărbaţi, rezultând o rată combinată de 75,1 ani.
Asta înseamnă că un bărbat care iese la pensie la 65 de ani nu apucă să-şi ia toată pensia privată, decât dacă trăieşte mai mult decât speranţa de viaţă de 71,3 ani.
Plata în rate permite reinvestirea sumelor din sold
Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a făcut o serie de precizări legate de proiectul de lege privind plata eşalonată a pensiilor private, subliniind avantajele acestui sistem despre care spune că este inspirat de state dezvoltate din UE.
Asociaţia susţine că obiectivul principal al noii legi este asigurarea unui venit suplimentar pe o perioadă cât mai îndelungată pentru cei circa 9 milioane de români care contribuie actualmente la Pilonul 2 de pensii private obligatorii şi la Pilonul 3 de pensii private facultative, în completarea pensiei publice din Pilonul 1.
APAPR enumeră avantajele noii legi de plată, faţă de situaţia „de provizorat“ de acum:
1) Sumele acumulate vor continua să fie investite şi să producă randament. În prezent, retragerea programată pe maximum 5 ani, prevăzută de normele ASF, nu permite continuarea investirii sumelor după deschiderea plăţilor eşalonate;
2) Reducerea riscurilor investiţionale şi a volatilităţii, întrucât fondurile de retrageri programate vor putea investi doar în instrumente cu venit fix şi risc scăzut;
3) Obţinerea unui venit suplimentar pe o perioadă îndelungată, cu menţinerea unei flexibilităţi (exemplu: folosirea unor conturi de economii sau depozite bancare);
4) Este mai avantajos întrucât suma implicită pentru fondurile de retragere programată este prevăzută la nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, sub pragul de 3.000 de lei de la care se aplică impozitul pe venit şi CASS.
5) Asigurarea unui venit minim egal cu indemnizaţia socială pentru pensionari şi flexibilitatea oferită participanţilor cu acumulări mai mari, care pot beneficia de pensii mai mari, cu acoperirea unei perioade minime de plată de 10 ani.
«Se restrânge libertatea»
Din perspectivă juridică, dreptul de proprietate asupra banilor nu este anulat, deoarece fondurile rămân în patrimoniul participantului sau al moştenitorilor, menţionează pentru „Adevărul” avocatul Marius Stanciu. Ceea ce se restrânge însă este libertatea imediată de dispoziţie.
„Modelul nu este izolat, ci se regăseşte şi în alte state europene, unde retragerea integrală nu este permisă. Criticabil rămâne însă caracterul brusc al schimbării, care modifică din mers regulile pentru cei ce au contribuit zeci de ani sub alte premise“, este de părere avocatul.
Deşi aplicarea va fi doar pentru viitor, mulţi se apropie de pensionare cu planuri financiare bazate pe posibilitatea retragerii integrale sau pe perioade mai scurte de plată. „Această ajustare poate fi percepută ca o limitare a aşteptărilor legitime şi poate genera discuţii privind echitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ. Probabil vom asista la o analiză a proiectului de lege la Curtea Constituţională, care va analiza dacă s-a încălcat principiul predictibilităţii şi securităţii juridice”, estimează avocatul Marius Stanciu.
„Nu poţi să vii după 17 ani să îi spui omului că nu-i mai dai toţi banii odată. Că ai schimbat regulile de la data la care el a început să cotizeze. A cotizat 17 ani în ideea că în ziua când iese la pensie are o mulţime de bani şi face ce vrea cu ei. Nu se poate aşa ceva. Este o lege cu un caracter retroactiv. Constituţia spune limpede asta. Legea civilă nu poate dispune decât pentru viitor“, este ferm Augustin Zegrean, fost preşedinte CCR.
El spune că dacă guvernanţii vor să schimbe sistemul, pot să facă asta, dar pe cei care au cotizat până acum trebuie să îi laşi aşa cum au stabilit când au început să cotizeze. „Este aceeaşi poveste ca şi cu pensia magistraţilor. Vor să schimbe acum, nu se poate să schimbe”, conchide fostul judecător constituţional.
