„Poarta Sărutului” lui Brâncuşi a ajuns în Bucureşti?
De Ziua Națională dedicată lui Constantin Brâncuși, căci vineri (19 februarie) se împlinesc 145 de ani de la nașterea artistului, în buricul Capitalei poţi face poze sub "Poarta Sărutului", una dintre cele mai îndrăgite opere ale sculptorului.
Este vorba despre o replică a celebrei şi îndrăgitei opere de artă, dar este o ocazie unică pentru cei aflaţi zilele acestea în Capitală. La Palatul Cesianu-Racoviță de lângă Ateneul Român, clădire ce găzduieşte Galeriile Artmark, intrarea a fost transformată în "Poarta Sărutului". Deşi abia vineri sărbătorim 145 de ani de la naşterea artistului, poarta palatului de pe C.A. Rosetti este de câteva zile transformată astfel și atrage privirile tuturor trecătorilor. Chiar și cei care nu înțeleg la prima vedere despre ce este vorba se opresc nițel și se fotografiază cu replica. Și chiar asta sunt îndemnați cu toții să facă. Ba chiar organizatorii evenimentului pun la dispoziție și carioci speciale pentru ca cei care se opresc să admire replica și să-și amintească de Brâncuși să lase mesaje. Poarta Palatului Cesianu-Racoviță va arăta astfel până luni, 22 februarie.
Trecătorii sunt invitaţi să scrie pe replica Porţii Sărutului
Reprezentanții Galeriei de artă au explicat despre ce este vorba. "Celebrăm iubirea pentru artă în fiecare zi, iar pe 19 februarie avem un motiv în plus să o facem, pentru că marcăm Ziua Națională Constantin Brâncuși. Se împlinesc 145 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși – maestrul care a împletit ca nimeni altul spiritul și sensibilitatea, combinând în operele sale simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Dacă nu ajungeți la Târgu-Jiu, dat fiind contextul actual, să știți că în centrul Bucureștiului puteți să marcați această zi specială într-un mod inedit. Suntem datori să aducem în contemporanietate opera lui Constantin Brâncuși și să menținem viu spiritul creator al maestrului. Galeriile de Artă Artmark au decorat omagial poarta, transformând-o pentru câteva zile într-o temă brancușiană - și universal omenească - Poarta Sărutului. Sărbătorește Ziua lui Brâncuși! Vino pe strada C.A. Rosetti, la intrarea în Palatul Cesianu-Racoviță și lasă un mesaj scris chiar pe poartă și imortalizează momentul cu o poză cu care să marchezi această zi specială cu #ZiuaBrancusi. Este încurajată semnarea pe poartă cu răspunsul la întrebarea «Ce înseamnă Brâncuși pentru voi?», cu cele mai inspirate și surprinzătoare idei. O Poartă a Sărutului deopotrivă a lui Brâncuși, cu caracter omagial, și a românilor, ce vrem să fie încărcată până la refuz!", spune Alina Panico, PR al Galeriilor Artmark.
"Constantin Brâncuşi, geniul artei moderne, a dăruit României ceva unic în lume, ceva ceea ce omul a căutat dintotdeauna, o scară la cer: Coloana infinitului. Infinită a fost și iubirea lui Brâncuşi pentru România şi pentru artă", mai adaugă reprezentanții Galeriilor Artmark, organizatorii evenimentului.
Porta Sărătului originală se află în Târgu Jiu
Amplasată încă din octombrie 1937 pe locul unde se află şi acum - pe aleea de la intrarea din parcul oraşului Târgu Jiu -, Poarta Sărutului a fost realizată de Cosntantin Brâncuşi pe parcursul anului 1938. A fost finalizată la 20 septembrie și inaugurată la 27 octombrie în acelaşi an. Opera se numeşte Poarta Sărutului deoarece pe feţele fiecărei coloane este încrustat un simbol alsărutului, aşa cum a fost el imaaginat de artist: ca două jumătăţi de cerc, aproape unite. Lucrarea are dimensiuni impresionante: 6,45 metri lăţime, 5,13 metri înălţime şi 1,69 metri grosime. Poarta Sărutului a fost asemănată de critici cu un arc de triumf care simbolizează triumful vieţii asupra morţii.
INCREDIBIL: Singura operă a lui Brâncuși amplasată într-un spațiu public din București este în curtea Spitalului Militar
Poate că mulți dintre noi ne-am întrebat, plimbându-ne prin București, dacă o exista prin vreun parc, pe undeva, vreo sculptură realizată de Constantin Brâncuși, cu siguranță cel mai cunoscut și recunoscut artist român în plan mondial din toate timpurile. Iar dacă nu știați, există una. Singura operă brâncușiană expusă într-un loc public. E vorba de bustul generalului-medic Carol Davila, aflat în curtea Spitalului Militar Central.
Constantin Brâncuși, unul dintre acei Români care au schimbat lumea
Declaraţii oferite de Constantin Brâncuşi, care au uimit
"Mă întrebați ce este arta. Nu-mi place să vorbesc despre mine sau despre arta mea. Operele mele vorbesc singure și nu au nevoie de nici o explicație. Arta nu este o întâmplare. Arta nu este o minciună. Arta este adevărul absolut. Dragii mei, arta este o oglindă în care fiecare vede ceea ce gândește. Este creare de lucruri pe care nu le cunoști. Cum să vă spun? Artele, un palat fără fundație, cu intrări întortocheate. Așa e arta: tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Arta nu este pedagogie. Arta nu se învață."
"Pentru a face artă liberă și universală, trebuie să fii Dumnezeu, ca să creezi, rege ca să comanzi și sclav ca să execuți. Arta este altceva decât redarea vieții, transfigurarea ei, pentru că arta nu copiază natura. Arta e o taină, o credință. Nu e o formulă, când se face după o teorie falsă. Arta modernă nu e un capriciu particular sau trecător. Arta modernă înseamnă să mergi pe propriile+ţi picioare. Dacă arta modernă bate pasul pe loc, asta se datorează milioanelor de impostori hrăniţi de stat, care o batjocoresc în surdină, de dimineaţă până seara. Arta este ca o epavă în plină lumină."
"Toţi sunt artişti, dar de când au fost inventaţi artiştii, artele şi+au luat tălpăşiţa. Artiştii au ucis arta. Nu căutaţi formule obscure sau mistere. Eu vă dau bucurie curată. În artă, ceea ce contează este bucuria. Nu e nevoie să înţelegi, eşti fericit că vezi. Ajunge! Arta ar trebui să fie numai bucurie. Arta trebuie eliberată de sentimentalitate şi de narcoticul religiei."
"Marii artişti ai antichităţii pot fi comparaţi cu un echilibrist care merge pe o bară destul de voluminoasă. Cei de azi, cu unul care merge pe o sârmă foarte subţire. Un artist adevărat face lucrurile fără să vrea. Un fals artist facce lucrurile pentru glorie, iar gloria e mai rea decât ciuma şi e cea mai mare escrocherie inventată vreodată. Doamne, fă să nu cad în ispită! Dacă gloria pune stăpânire pe mine, e mă fac? Gloria e un morcov după care măgarii aleargă fără răgaz."
