Potopul din 1970, cea mai mare calamitate după cutremurul din ’77. Mureșul și Someșul au atins 9 metri. Imagini rare
1970 este anul în care șapte județe din România au fost acoperite de ape. Inundațiile de atunci au fost cele mai grave de pe teritoriul țării noastre provocate vreodată de natura dezlănțuită. În Alba, Mureșul a ajuns chiar și la opt metri, iar în Satu Mare un dig a cedat în fața puterii apei și 52 de oameni au murit. Vorbele unui bătrân de 81 de ani au rămas în memoria celor care au trăit potopul din ’70. „Sunt bătrân, am venit pe lume în celălalt veac. M-au salvat soldaţii. Nu-i cunosc pe cei care m-au salvat. Dar, cât voi trăi, când mă voi întâlni cu vreun ostaş, îmi voi scoate, cu respect pălăria“, consemna în acele zile Ziarul Unirea.
Un fenomen care se repetă o dată la 300 de ani
Ciclonul Boris, care a lovit România la sfârșitul săptămânii trecute, a adus furtuni puternice și cantități impresionante de ape. În județul Galați, cel mai grav afectat dintre zonele lovite de ciclon, șase oameni și-au pierdut viața, și mii de oameni și-au părăsit locuințele. Pagubele sunt uriașe.
Astfel de fenomene extreme nu sunt o noutate pe teritoriul țării noastre. Natura dezlănțuită a provocat o nenorocire în luna mai a anului 1970. Inundațiile de atunci au rămas până în zilele noastre ca cele mai grave din istoria României.
1970 se anunța un an extraordinar pentru agricultură. Ninsese abundent, iar primăvara venise cu vreme blândă și ploi ușoare, astfel că solul era saturat de apă.
La sfârșitul lui aprilie ploile s-au intensificat și datele meteorologilor arătau că deja căzuseră între 150-200l/mp de apă, iar la munte peste 300 l/mp.
A urmat tragedia provocată de un fenomen despre care specialiștii spun că se poate produce o dată la 300 de ani, fiind nevoie de un complex de factori, de concidențe nemaipomenit pentru ca un astfel de fenomen să se producă pe teritoriul țării noastre, explică meteoromania.ro.
Firul evenimentelor meteo care au dus la tragedia din 14 mai 1970
La începutul lunii mai, munții erau încă plini de zăpadă. La stația Omu, stratul de zăpadă măsurat indica 93 de centimetri.
La data de 10 mai, în partea de nord a țării precipitațiile înregistrate depășiseră deja de trei ori normalul.
Pe 11 mai pătrundea în România o masă de aer tropical. Pe 12 mai, în sudul țării, termometrele arătau 30 de grade, iar în Transilvania circa 27 de grade. Pe munți, zăpada se topește instant.
Pe 13 mai, în România intră o masă de aer polar, iar temperaturile scad brusc. Impactul celor două mase de aer declanșează potopul. Era ziua de 14 mai 1970.
În Cluj, Dej, Huedia, Turda Băișoara, Vlădeasa a început să toarne cu găleata.
Apele râurilor Someș și Mureș depășesc 8,5 metri. Are loc tragedia
Cantitățile enorme de precipitații umflă rapid râurile, iar unele dintre ele ajung la debite inimaginabile.
Apele Someșului ating nouă metri în zona orașului Dej, înghit străzile și se revarsă peste locuințe. Șapte oameni au murit, iar pagubele lăsate în urmă eraus uriașe.
Apele revărsate ale Someşului au acoperit și jumătate din Satu Mare, după ce un dig din vecinătatea oraşului s-a rupt.
56 de oameni şi peste 20.000 de animale au murit înghițiși de apele revărsate.
Râul Mureș a ieșit și el din matcă și a lovit devastator orașul Arad, la fel și Alba Iulia. Apele lui ajung la opt metri și jumătate, iar debitul este de 24 de ori mai mare.
„Sunt bătrân, am venit pe lume în celălalt veac. Nu am mai văzut, până acum, aşa ceva. Credeam că mă prăpădesc. M-au salvat soldaţii. Nu-i cunosc pe cei care m-au salvat. Dar, cât voi trăi, când mă voi întâlni cu vreun ostaş, îmi voi scoate, cu respect pălăria“, povestea Gheorghe Bejan de 81 de ani, reporterului ziarului „Unirea“.
La nivel național, inundațiile au afectat aproape toată țara, iar pagubele economice au fost imense: 256.000 persoane şi 460.000 de animale evacuate, 83 localităţi puternic afectate şi 1528 parţial afectate, 13.070 case complet distruse. Pagubele produse au fost evaluate la peste 10 miliarde de lei.
Comuniștii, supărați pe românii neafectați de inundații
În procesul verbal încheiat după şedinţa Comitetului Judeţean al Partidului Comunist Român, din 18 mai 1970, se preciza:
„În zilele inundaţiilor, am avut câteva chestiuni urâte în oraş, datorită faptului că unii conducători de instituţii şi intreprinderi au paralizat procesul de producţie numai pentru a asista la inundaţii“, spunea primul secretar George Homoştean.
„Populaţia neafectată de inundaţii s-a purtat destul de urât, deoarece nu au lucrat în intreprinderi şi instituţii, dar nici n-au ajutat pe cei afectaţi de inundaţii. Aceştia au fost ajutaţi de militari, de gărzile patriotice“.
„Pentru sinistraţi să le dăm în continuare mâncare la cantine. Cei ce nu au bani să fie notaţi şi când vor avea să plătească. Să nu facem abuzuri în aprovizionare, deoarece peste o lună nu ne mai dă nimeni nici un plus, şi iar vom face cozi“, se mai susținea în ședința PCR, precizează Ziarul Unirea.
