Povestea președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. «Are 29 de ani, mult curaj și multe provocări de bifat»
Are 29 de ani și este președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Laurențiu Alexandru Păștinaru a declarat pentru Click! că vârsta nu este un impediment, ci mai degrabă îl ajută. Simte că acum are curajul de a face lucrurile exact așa cum spune legea.
Laurențiu Alexandru Păștinaru este cel mai tânăr președinte din istoria Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, dar spune că vârsta nu este un obstacol, ci mai degrabă reprezintă acea garanție a curajului de a schimba ceva în acest domeniu. „În aplicarea legii vom merge întotdeauna pe șoseaua principală”, este una dintre promisiunile făcute de oficialul instituției, în cadrul unui interviu despre mediu, dar și despre puterea fiecăruia dintre noi de a schimba ceva.
Click!: Ați făcut deja carieră în domeniul Protecției Mediului, la nivel de Primărie, de Gardă de mediu și acum de Agenție Națională, deci se poate spune că le-ați văzut și le-ați auzit pe toate. Ce e diferit între cele trei domenii de activitate?
Laurențiu Păștinaru: Mi-am început cariera în domeniul protecției și controlului mediului, la Primăria Sectorului 5. Acolo, activitatea era mai mult de supraveghere a societății comerciale din subodinea primăriei, prin care angajați contractuali realizau salubrizarea în sector. Eu eram responsabil pe tot ce înseamnă salubrizare: să le urmăresc activitatea, să controlez dacă echipele își fac treaba, dacă toaletarea copacilor se efectua conform programului și multe altele.
La Garda de Mediu a fost total diferit. Am trecut de la supraveghere la o instituție de forță, în care m-am confruntat cu situații dificile, cu deplasări de lungă durată, cu noi atribuții, cu incendii. De departe, perioada Garda de Mediu a fost cea mai frumoasă de până acum, pentru că am învățat foarte mult despre mediu, impactul diferitelor activități economice asupra mediului, rezervațiile naturale sau activitățile ilegale de colectare și de ardere a deșeurilor, precum și despre problemele depozitelor de deșeuri, stațiilor de sortare sau transportul deșeurilor.
La Agenția Națională pentru Protecția Mediului, unde am acceptat provocarea de a conduce instituția, pot spune că e un vârtej de activități administrative, de mediu, legislative și organizatorice, dar și de reponsabilități. Până acum, aici mi se pare cel mai dificil, dar am noroc că lucrez cu o echipă foarte bună, la toate nivelurile, pe care mă pot baza, așa că am încredere că va fi bine.
"Partea bună este că am intrat deja în ritm"
Care a fost cea mai mare provocare de la Agenție, după prima lună și jumătate de mandat?
L.P: Programul de lucru a fost și încă rămâne una din cele mai mari provocări ale acestei activități, pentru că este practic interminabil: ședințe de lucru, semnat lucrări, audiențe, probleme interne, întâlniri la minister. Partea bună este că am intrat deja în ritm și am reușit să mă organizez, astfel încât să le fac pe toate.
Cum e să fii cel mai tânăr Președinte din istoria ANPM și să ai în subordine aproape 2.000 de oameni la doar 29 de ani?
L.P: E bine, dar nu e ușor. Sigur, nu lucrez direct cu toți acești oameni, majoritatea fiind în cadrul Agențiilor județene pentru Protecția Mediului. Știu că oamenii sunt reticenți la început, până când începi să discuți cu ei și își dau seama că știi despre ce vorbești, că ești în temă cu legislația, cu problemele de mediu și că nu te temi să cauți cauzele problemelor și să le rezolvi sau să îi ajuți să simplifice lucrurile. Eu sunt lângă oameni și mă aștept să fie și ei alături de mine. În aplicarea legii vom merge întotdeauna pe șoseaua principală și îi susțin pe toți să nu accepte potecile ocolite, pentru că aplicarea legii nu este negociabilă.
Pe ce atuuri vă bazați?
L.P: Într-o astfel de activitate cred că tinerețea și ambiția de a face lucrurile cât mai bine sunt cele mai importante atuuri. Apoi mai sunt curajul, seriozitatea și, cel puțin la fel de important, echipa.
A fost vreun moment în care v-ați simțit privit cu neîncredere de subalternii cu experiență? Cum ați reacționat sau cum i-ați făcut să își schimbe atitudinea? L.P: Au fost multe astfel de momente, dar cred că au trecut deja, cel puțin în ce îi privește pe colegii din ANPM. Am avut parte de ceva priviri din acelea de superioritate cu zâmbet în colțul gurii și explicații copilărești, pentru situații deloc simple, dar după ce s-au lămurit oamenii că nu sunt acel puști care nu știe nimic, cu care credeau că vorbesc, s-au schimbat mult lucrurile. Știți cum spuneau latinii, nu barba îl face pe filozof.
Aveți deja o listă de priorități în privința activității instituției. Care sunt principalele obiective pentru ANPM, în următoarele trei luni?
L.P: Nu credeam să fie nevoie de atât de multe în instituție! Dintre toate, însă primele pe listă sunt: încheierea procesuilui verbal de recepție finală a lucrărilor, pentru sediul în care funcționăm, reorganizarea instituției, astfel încât să reușim să acoperim toate activitățile necesare și, nu în ultimul rând, alinierea nivelului de salarizare cu cel al colegilor din Garda Națională de Mediu spre exemplu, astfel încât să eliminăm toate inechitățile existente în prezent. Avem specialiști foarte buni, dar avem nevoie și de alți oameni la fel de bine pregătiți, pe care nu îi putem coopta cu nivelurile actuale de salarizare.
A fost o mare bucurie în aceste zile, în care ne-am gândit mai mult ca oricând la siguranțape care ne-o oferăconstrucțiileîn care locuimsauîn care lucrăm, căam reușitsăobțin, împreuna cu echipa ANPM, un document a căruiemiteretrenează de 11 anișijumătateși care are legătură exact cu siguranțacelor care muncescaici, zi de zi: Procesul verbal de recepțiefinală a lucrărilor de reparațiicapitalepentrusediul ANPM, după 139 de luni de la încheierealucrărilor - timpîn care nimeni nu a dat o importanțădestul de mare acestuidemers, încâtsărezolveproblema. Pentrucineva din afarăpoatecăacestdemersadministrativ nu esteașa de important, darpentruinstituțieeste. Iarpentru mine maireprezintăceva: dovadacă, dacă ne dorim, putem face lucrurilesă se întâmple, fărăsă le tot amânăm la nesfârșit, de câteoriapare un obstacol.
Care sunt cele mai importante probleme ale României la capitolul Mediu și cum credeți că ar putea fi rezolvate, pe termen lung?
L.P: Cele mai dificile probleme pe care le avem de rezolvat sunt legate, cu precădere, de deșeuri, unde există lipsuri începând cu modul de colectare și până la transport, selectare, reciclare și depozitare. Sunt situații în care, în ciuda tuturor campaniilor de informare, oamenii refuză să înțeleagă utilitatea separării deșeurilor, continuănd să precolecteze în amestec. De aici și foarte multe probleme, în multe din stațiile de sortare, care ajung să trimită o parte foarte mare din deșeurile reciclabile la gropile de gunoi, pentru că sunt compromise de colectarea în amestec și nu respectă calitatea cerută de reciclatori.
Apoi mai sunt: depozitarea - care se face în continuare în puținele gropi încă funcționale aflate, pentru unele județe, la sute de kilometri distanță de zonele de colectare, trasabilitatea deșeurilor - care e dificil de urmărit și de verificat, din cauza raportărilor false din lanțul de reciclare, precum și arderile ilegale de deșeuri.Să mai amintesc de tăierile ilegale de copaci, poluarea industrială și exploatările ilegale? Din păcate probleme sunt multe. Din fericire, vor fi rezolvate sau diminuate rând pe rând, pentru că autoritățile statului sunt atente la toate aceste probleme și sunt decise să sancționeze extrem de dur toate abaterile din domeniul protecției mediului. Nu mai există „merge și așa”, pentru că riscăm sancțiuni enorme din partea Europei. România nu mai poate fi groapa de gunoi a nimănui, așa că s-a terminat cu acele camioane de deșeuri intrate ilegal în țară sau cu zecile de tone de deșeuri periculoase venite la „neutralizare”. Se va face lumină și în acest domeniu, dar este nevoie de implicarea fiecăruia dintre noi.
Cum poate contribui ANPM la aceste schimbări, având în vedere că oamenii încă nu pliază recipientele din plastic, pentru că îi deranjează zgomotul și încă aruncă reciclabilele la grămadă, în ghena de gunoi?
L.P: La nivelul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor este în desfășurare o nouă campanie de informare și educare a populației în privința colectării selective a deșeurilor, care este pe înțelesul tuturor și sper să schimbe mult din percepția populației din toată țara. În ce ne privește, suntem atenți la aplicarea legii în momentul eliberării actelor de reglementare pentru toate tipurile de activități. Mai mult decât atât, pregătim permanent propuneri de modificare a legislației acolo unde sunt probleme și susținem toate demersurile instituțiilor de control, în privința monitorizării diferitelor tipuri de poluare.
Președintele ANPM știe codul culorilor din reciclare și îl aplică?
L.P: Știu codul și îl aplic! Galben înseamnă plastic și metal, albastru reprezintă hârtie și carton, verde, sticlă, iar negru, deșeu menajer.
Ce alte obiceiuri sănătoase pentru mediu aveți în timpul sau în afara programului de lucru?
L.P: Acasă strângem separat deșeurile reciclabile și le ducem la containerele speciale. În rest, circul cât se poate de mult cu mașina electrică a ANPM, în vacanțe am grijă de natură, încerc să cumpăr cât mai puține alimente ambalate în plastic și nu arunc niciodată vreun gunoi la întâmplare. Poate părea o picătură în oceanul de lucruri necesare pentru protecția mediului, dar nu e așa. Îi îndemn pe toți românii să facă măcar la fel ca mine și vor vedea odiferență importantă peste ani.
