REPORTAJ Ce scrie pe crucea omului care a înființat Cimitirul Vesel de la Săpânța și cât costă un loc de veci
Cine și-ar fi putut închipui vreodată că un cimitir ar putea deveni o adevarată atracție pentru turiști? Un asemenea loc există însă chiar în România! Cimitirul Vesel de la Săpânța, din județul Maramureș, a devenit celebru în lume și atrage anual numeroși turiști din toată țara, dar și din afara ei.
Aflat la doar 18 km vest de Sighetu Marmației, în vecinătatea graniței româno-ucrainiene, aproape de râul Tisa, Cimitirul Vesel este una dintre cele mai vizitate atracții din Maramureș. Cimitirul Vesel de la Săpânța este un muzeu în aer liber, fiind cimitirul satului. Dacă în alte zone ale României moartea este un eveniment trist, în Maramureș localnicii obișnuiesc să o ia, mai degrabă, în râs.
Aici sfârșitul vieții nu e privit ca un dezastru, ci ca un nou început. Este un laitmotiv preluat de la strămoșii noștri daci, care nu se temeau de moarte. Aceasta este și ideea de la care a fost înființat Cimitirul Vesel, primele morminte datând din anul 1935. Cimitirul din Maramureș este unic în lume pentru crucile din lemn viu colorate, pe care sunt sculptate scene din viața personală a celor înmormântați acolo.
Odată ce pășești ca turist în Cimitirul Vesel, atmosfera nu este una apăsatoare, tipică unui cimitir, ci dimpotrivă. Cele peste 850 de morminte vesele din curtea bisericii îți atrag ca un magnet atenția și te grăbești să citești versurile pline de har și de umor în care sunt amintite persoanele decedate. Toate crucile poartă amprenta veseliei la Cimitirul Vesel.
Cum s-au născut versurile vesele de pe cruci?
În 1935, sculptorul în lemn Stan Ioan Pătraș a avut ideea înființării unui altfel de cimitir, unic în România și în lume, care să reflecte viața și personalitatea celui decedat, într-o prezentare mai veselă. Fiecare cruce prezintă în partea superioară o imagine sculptată care evocă un moment important din viața celui decedat. Sub această imagine, scurte poezii sau texte rimate descriu cu umor, în grai popular și la persoana întâi, viața celui care zace acolo, care a fost meseria lui, care i-au fost viciile sau când și în ce împrejurări a murit. După moartea creatorului cimitirului, Stan Ioan Pătraș, în 1977, munca acestuia a fost continuată de ucenicul lui, Dumitru Pop. Casa care i-a aparținut lui Stan Ioan Pătraș este în prezent muzeu și se află la 600 de metri de Cimitirul Vesel. În prezent, în Maramureș, persoana decedată este privegheată timp de trei zile. Rudele și prietenii mortului fac versurile chiar la capul lui, la priveghi. Femeile de pe crucile de la Cimitirul Vesel poartă toate broboade neagre, obicei preluat de la musulmani.
Ce scrie pe crucea lui Stan Ioan Pătraş
Pe crucea lui Stan Ioan Pătraş, fondatorul cimitirului, stă scris: “De cu tânăr copilaş/ Io am fost Stan Ion Pătraş / Să mă ascultaţ oameni buni/ Ce voi spune nu-s minciuni /Câte zile am trăit/Rău la nime n-am dorit/ Dar bine cât am putut/Orişicine mi-a cerut/Vai săraca lumea mea/Că greu am trăit în ea”.
Printre crucile cu versuri care te fac să zâmbeşti se numără una pe care apare personajul soacra.”Sub această cruce grea/Zace biata soacră-mea/Trei zile de mai trăia/Zăceam eu şi cetea ea/Voi care treceţi pă aici/Încercaţi să n-o treziţi/Că acasă dacă vine/Iară-i cu gura pă mine”.
Cimitirul Vesel de la Săpânța este în prezent unul dintre cele mai vizitate locuri din Maramureș. Cimitirul este al satului, iar localnicii plătesc pentru un loc de veci aici 2500 de lei, la care se adaugă alți 4000 de lei pentru crucea colorată și inscripționată cu versuri vesele. Prețul unui loc de veci aici urcă spectaculos pentru cei din afara comunei Săpânța. Cei care-și doresc un loc de veci aici trebuie să scoată din buzunare nu mai puțin de 8000 de euro!
