România a devenit o insulă în “Marea Roşie”
Încet-încet, Maica Rusie îşi face simţită prezenţa, chiar dacă indirect, aproape de graniţele noastre. Ţările din zonă au în frunte fie şefi de stat pro-Moscova (cum este cazul Republicii Moldova şi al Bulgariei), fie sunt conduse de lideri care au relaţii foarte bune cu Vladimir Putin, preşedintele Rusiei (situaţia Ungariei, Serbiei, Cehiei şi Slovaciei).
Roşu cât vezi cu ochii, aşa am putea spune privind către ţările din apropierea României. Candidaţii pro-Kremlin au câştigat duminică alegerile prezidenţiale în două ţări vecine României, Republica Moldova şi Bulgaria. Cercul aproape că se închide în jurul nostru, dacă luăm în considerare faptul că şi Ungaria, Slovacia, Cehia, Grecia, Macedonia şi Turcia au, la vârf, lideri aflaţi pe aceeaşi lungime de undă cu Vladimir Putin, scrie adevarul.ro.
Republica Moldova şi Bulgaria. Victoria socialistului pro-rus Igor la Chişinău şi cea a candidatului pro-rus Rumen Radev în Bulgaria sunt “fulgere pe cerul european şi constituie, dacă mai era nevoie, un nou avertisment pentru Bruxelles”, scrie publicaţia franceză „Le Monde“. În schimb, presa rusă jubilează. „Victoria candidaţilor pro-ruşi în Bulgaria şi în Moldova la alegerile prezidenţiale poate duce la întărirea influenţei în estul Europei, din moment ce liderii aleşi au susţinut în mod repetat intenţia stabilizării şi revitalizării relaţiei cu Rusia“, arată Sputnik News.
Serbia. Ţara din sud-vestul României oscilează între Uniunea Europeană (UE) şi Rusia. Mai mult, Tomislav Nikolici, şeful statului, a criticat des exigenţele celor de la Bruxelles privind reformele democratice şi l-a lăudat pe Vladimir Putin. Nici premierul Aleksandr Vucici nu este neapărat pro-european, uitându-se des spre Est. De altfel, un mic sat din sudul Serbiei, Adzinci, şi-a schimbat numele în „Putinovo“, în semn de apreciere pentru preşedintele rus Vladimir Putin.
Ungaria. Budapesta are un lider populist în persoana premierului Viktor Orban, care are o relaţie bună cu Vladimir Putin şi care doreşte relaţii mai bune cu Rusia. Populaţia maghiară e împărţită în ceea ce priveşte simpatia pentru Moscova, întrucât mulţi nu uită că revoluţia din octombrie - noiembrie 1956 a fost înăbuşită cu tancurile ruseşti.
Cehia şi Slovacia. Cele două state care alcătuiau, înainte de 1989, o singură ţară au lideri cu simpatii pro-ruse. Preşedintele ceh Milos Zeman şi premierul slovac Robert Fico îl agreează pe omul care dă ora exactă la Kremlin. Pe de altă parte, ambele popoare ţin minte că Moscova a călcat în picioare revoluţia anti-comunistă din Cehoslovacia, în august 1968.
Ţări cu spatele la Moscova
Polonia şi Turcia sunt membre NATO, deci nu intră în categoria ţărilor cu simpatii pentru Moscova, dar în ultima vreme au dispute tot mai ascuţite cu Uniunea Europeană. Ucraina rămâne singurul vecin de graniţă cu un guvern şi cu un preşedinte pro-Occident, dar Moscova controlează o bună parte din ţară, după conflictul din regiunea Doneţk. Totuşi, o bună parte din populaţia ţării are nostalgia Uniunii Sovietice.
