România, fără români. Plecările din 2023 sunt mai multe decât după Revoluție. Cât a pierdut România
Anul 2023 a înregistrat un record alarmant al emigrării românilor, peste 48.000 de cetățeni părăsind definitiv țara. Această cifră reprezintă dublul mediei anuale din ultimele decenii, fiind chiar mai mare decât fluxurile de emigrare de după Revoluție. Italia, Germania și Spania rămân principalele destinații, iar impactul acestui exod este resimțit la nivel social, economic și demografic.
Emigrarea definitivă: cifre record în 2023
România a pierdut în anul 2023 peste 48.000 de locuitori, un număr dublu față de media anuală de 22.000 de emigranți din perioada 1990-2023.
Potrivit datelor INS, acest exod masiv include mai ales tineri sub 30 de ani și femei, care reprezintă mai mult de jumătate dintre cei plecați.
Majoritatea au ales să înceapă o nouă viață în Italia, Germania sau Spania, țări care oferă oportunități de muncă mai bune și un standard de viață superior.
Aceștia sunt doar emigranții definitiv, pe lângă aceștia existând și cei temporari, care pleacă ori la studii ori la muncă dar care se întorc în țară.
Aceasta nu este o problemă recentă, ci o tendință care se agravează de la an la an. În ultimele cinci decenii, România a pierdut, prin emigrație, echivalentul populației unui oraș de dimensiunea Bucureștiului.
Îngrijorător este faptul că numărul celor care pleacă definitiv depășește cu mult pe cei care pleacă temporar, cum ar fi studenții sau lucrătorii sezonieri.
Potrivit UNESCO, peste 15.000 de tineri studiază în afara granițelor țării. Dintre aceștia, cei mai mulți în UK (aproape 10.000), SUA (4.903), Olanda (circa 2.800), Germania (2.500), Franța (2.439), Ungaria (2.200), Danemarca (1.724), Spania (1.425), Italia (1.400), Austria (1.120), Elveția (428), Belgia (381), Suedia (219), Lituania (206), Grecia (197), Turcia (151), Finlanda (119), Canada (circa 100).
Tinerii pleacă masiv
O treime dintre cei care au părăsit România anul trecut sunt tineri sub 30 de ani, un semnal de alarmă pentru viitorul țării.
Mulți aleg să-și construiască cariere în afara granițelor, mai ales în țări care valorifică calificările și competențele lor.
Cu toate acestea, un paradox persistă: deși mulți români pleacă având o pregătire înaltă, datele OECD arată că majoritatea sunt angajați în locuri de muncă sub calificările lor.
Această situație reflectă barierele culturale și lingvistice, dar și dificultățile în recunoașterea formală a diplomelor obținute în România.
În Regatul Unit sau Germania, de exemplu, românii reușesc să acceseze locuri de muncă înalt calificate, în timp ce în Italia și Spania mulți lucrează în agricultură sau în activități casnice.
Emigrația masivă amenință viitorul țării
Pierderea a zeci de mii de cetățeni anual afectează grav România, atât pe plan demografic, cât și economic. Un segment semnificativ al emigranților sunt tinerii activi și calificați, ceea ce reduce forța de muncă disponibilă și contribuția la sistemele de asigurări sociale.
Mai mult, plecarea femeilor într-un număr atât de mare dezechilibrează structura populației, cu implicații directe asupra natalității.
Pe termen lung, continuarea acestei tendințe ar putea lăsa România fără o parte importantă a resursei sale umane. Soluții precum îmbunătățirea condițiilor de muncă, stimularea investițiilor în educație și crearea unui climat economic atractiv ar putea reduce presiunea emigrării. Totuși, fără intervenții rapide și eficiente, exodul românilor riscă să devină o problemă ireversibilă.
