România mai are de recuperat 376 milioane de dolari din împrumuturile acordate de Ceaușescu. Cuba refuză negocierile
România încearcă să recupereze peste 376 de milioane de dolari din partea unor state din Africa și Asia, respectiv peste 1,7 miliarde de ruble transferabile de la Cuba, din împrumuturile acordate în perioada comunistă, în baza acordurilor încheiate cu Irak și Mozambic, după ce în ultimii cinci ani a recuperat aproximativ 300 de milioane de dolari din aceste datorii.
Autoritățile române fac demersuri pentru a recupera împrumuturile acordate în perioada comunistă unor state cu care regimul lui Nicolae Ceaușescu întreținea relații strânse. Cu toate că liderii care erau atunci la putere au dispărut, datoriile contractate în acea perioadă au rămas în evidențele statului român.
România încearcă să recupereze 376 milioane de dolari
În perioada 2020–2025, statul român a recuperat sume importante în baza acordurilor încheiate cu Irak și Mozambic: 55,9 milioane de dolari în 2020, 53,7 milioane în 2021, 51,7 milioane în 2022, 50,1 milioane în 2023, 48,3 milioane în 2024 și 45,76 milioane de dolari în prima jumătate a anului 2025, însumând aproximativ 305 milioane de dolari.
„Instituţiile abilitate conform prevederilor legale în vigoare fac demersuri constante pe lângă autorităţile competente din ţările debitoare în vederea aducerii la îndeplinire a obligaţiilor ce decurg din acordurile deja încheiate sau pentru obţinerea aprobărilor necesare în vederea demarării negocierilor privind termenii de reglementare”, a transmis Ministerul Finanțelor pentru „Adevărul”.
Cuba a refuzat negocierile cu România
Cuba trebuie să înapoieze României 1.741.566.698 de ruble transferabile, moneda de cont utilizată în cadrul CAER, blocul economic sovietic desființat în 1991. Convertită la paritatea de 1 la 1 cu dolarul, suma ar depăși 1,74 miliarde de dolari. Cu toate acestea, valoarea este stabilită de un coeficient de conversie care este stabilit de ambele părți, însă Cuba refuză să înceapă aceste negocieri.
În luna decembrie a anului 2018, s-a încercat deblocarea datoriei de către Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor la acea vreme, și Sorina Pintea, ministra sănătății, care au mers în Cuba. La Havana, Teodorovici a propus să fie „valorificate unele facilități medicale și de cercetare din țara noastră prin realizarea unor proiecte comune în domeniul oncologiei, diabetologiei și famaceutic, care să permită României să realizeze venituri compensatorii față de datoria Cubei și să găsească soluții pentru tratamentele contra cancerului”, se arată într-un raport al Ministerului Finanțelor.
Cu toată că lucrurile se îndreptau într-o direcție favorabilă, în urma vizitei în Cuba, Ricardo Cabrisas, vicepreședinte cubanez, a respins atât plata datoriei, cât și posibilitatea compensării acesteia printr-o eventuală colaborare economică.
„(...) refuzul categoric al autorităţilor cubaneze, ţară care deţine 100% din creanţele României în ruble transferabile, de a accepta începerea negocierilor pentru convenirea coeficientului de conversie rublă transferabilă/dolar SUA şi pentru stabilirea unor modalităţi de rambursare a obligaţiilor sale valutar”, au explicat reprezentanții Ministerului Finanțelor pentru „Adevărul”.
Cum își poate recupera România banii
Singura posibilitate ca țara noastră să recupereze măcar o parte din datorie ar fi răsturnarea regimului în Cuba. Donald Trump, președintele american care l-a capturat pe dictatorul venezuelean, Nicolas Maduro, a amenințat dschis și regimul de la Havana.
„Ceea ce se întâmplă cu Cuba este uimitor. Și credem că vrem să terminăm mai întâi asta, dar va fi doar o chestiune de timp până când tu și mulți alți oameni incredibili vă veți întoarce în Cuba. Sperăm că nu pentru a rămâne. Vrem să vă întoarceți. Nu vrem să vă pierdem. Nu vrem să fie atât de plăcut încât să rămâneți”, a scris Trump pe platforma Truth Social, săptămâna trecută.
În afară de Cuba, țara noastră trebuie să recupereze 376,1 milioane de dolari de la unsprezece state, datorii acumulate tot în intervalul 1970–1989.
Cel mai mare debitor în valută convertibilă este Sudanul, cu 171 de milioane de dolari, urmat de Irak, cu 126,8 milioane de dolari, și Libia, cu 49,1 milioane de dolari.
Pe listă se mai află Nigeria (12,6 milioane de dolari), Republica Centrafricană (10,7 milioane), Mozambic (5 milioane), Somalia (2,5 milioane), Republica Guineea (2,4 milioane) și Coreea de Nord (0,55 milioane de dolari). Tanzania și Republica Democrată Congo au datorii mai mici de un milion de dolari fiecare.
În cazul Sudanului, Libiei și Republicii Guineea, sumele includ și creanțe denominate în alte monede - lire sterline, dinari libieni și franci francezi - care au fost convertite la cursul actual.
Ministerul Finanțelor precizează că mai multe state debitoare - Republica Centrafricană, Somalia, Sudan, R.D. Congo și Tanzania - sunt incluse în inițiativa HIPC, program destinat celor mai sărace și îndatorate țări din lume. În cazul Libiei, recuperarea datoriei este îngreunată de poziția rigidă a autorităților de la Tripoli și de instabilitatea internă.
