România, pe ultimul loc în UE la tinerii care muncesc în timpul studiilor. Ce îi determină să amâne angajarea
Tot mai mulți tineri români aleg să se concentreze exclusiv pe studii și să amâne intrarea pe piața muncii până după absolvirea facultății. Un raport recent al Eurostat arată că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care lucrează în timp ce urmează o formă de învățământ.
2,4% dintre tineri aveau un loc de muncă în timpul facultății
Datele Eurostat indică o discrepanță majoră între România și restul Uniunii Europene atunci când vine vorba despre tinerii care reușesc să îmbine munca și studiile. În anul 2024, doar 2,4% dintre tinerii români aveau un loc de muncă în timp ce frecventau o formă de învățământ, comparativ cu media europeană de 25,4%. Majoritatea tinerilor din România, respectiv 71,4%, au rămas complet în afara forței de muncă în timpul studiilor, iar 3,2% erau șomeri, dar își căutau activ un loc de muncă.
Precizăm că la nivel european, situația este semnificativ diferită. Olanda conduce clasamentul, cu 74,3% dintre tineri angajați în paralel cu studiile, urmată de Danemarca, cu 56,4%, și Germania, cu 45,8%. La polul opus se află România, Grecia și Croația, toate cu procente extrem de scăzute, sub 7%. Diferențele reflectă nu doar politici educaționale și de ocupare diferite, ci și percepții distincte ale tinerilor asupra pieței muncii.
Student: „Nu vreau să mă angajez pe bani puțini în România”
Adi, student în anul II la o facultate din București, spune că a ales să nu se angajeze în această perioadă, considerând că presiunea ar fi prea mare. „Pentru mine, facultatea este deja destul de solicitantă. Simt că, dacă aș lucra, nu m-aș putea concentra cum trebuie pe învățat. Prefer să termin studiile și abia apoi să caut un job”, spune tânărul. Adi recunoaște că se gândește serios să plece în străinătate după absolvire. „Nu vreau să mă angajez pe bani puțini aici. Am prieteni care lucrează și sunt plătiți foarte prost. Dacă tot muncesc, vreau să simt că merită”, adaugă el.
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani este ridicată, ajungând la 26,9%. București-Ilfov are cea mai mică rată a șomajului din țară, de doar 1,9%, datorită concentrării companiilor și oportunităților economice, însă în alte regiuni situația este mult mai dificilă. Spre exemplu, județul Mehedinți înregistrează cea mai ridicată rată a șomajului, cauzată de închiderea mai multor societăți și afaceri, precum și de nivelul scăzut al salariilor.
„Tinerii nu sunt leneși, ci mai degrabă speriați!"
Această atitudine prezentată mai sus este tot mai des întâlnită în rândul tinerilor, spun specialiștii. Sociologii și experții în piața muncii atrag atenția că mulți tineri sunt descurajați de salariile mici, de lipsa stabilității și de experiențele negative ale celor deja angajați. „Tinerii nu sunt leneși, așa cum se spune uneori, ci mai degrabă speriați. Se tem că vor intra prea devreme într-un sistem care nu îi recompensează corect și care le poate afecta parcursul profesional”, explică un specialistul în resurse umane Aida Chiuvu.
Pe termen lung, specialiștii avertizează că acest fenomen poate accentua migrația tinerilor și dezechilibrele de pe piața muncii. Lipsa unor politici coerente care să stimuleze angajarea flexibilă a studenților și salariile competitive pentru debutanți contribuie la pierderea forței de muncă tinere. „Dacă tinerii nu văd perspective reale în România, vor continua să plece. Nu vorbim doar despre salarii, ci despre stabilitate, respect și șanse de dezvoltare”, spune specialistul.
