România pierde populație. Numărul persoanelor cu buletin românesc a scăzut cu aproape 90.000 într-un an
România se confruntă cu o scădere constantă a populației, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică. Numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe teritoriul țării a coborât la 21,6 milioane. Fenomenul este însoțit de îmbătrânire accentuată și natalitate în scădere, iar populația urbană pierde teren în timp ce mediul rural rămâne stabil. Analiza pe grupe de vârstă arată o societate cu tot mai puțini tineri și tot mai mulți vârstnici.
Populația României continuă să scadă
România a început anul 2026 cu o populație după domiciliu de 21,6 milioane de persoane, cu peste 88.000 mai puțin față de anul precedent, semnalând un trend descendent continuu. Populația după domiciliu include cetățenii români stabiliți în țară și emigranți, indiferent de durata plecării, și diferă de populația rezidentă, care reprezintă persoanele care trăiesc efectiv în România. În prezent, diferența dintre cele două cifre se ridică la aproximativ 2,6 milioane de persoane, potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică.
Orașele pierd locuitori, ruralul rămâne aproape constant
Populația urbană a scăzut cu aproape 1% față de anul anterior, ajungând la 11,9 milioane de persoane. În mediul rural, cifrele arată o ușoară creștere simbolică de 0,04%, până la 9,7 milioane, reflectând mai degrabă redistribuiri demografice decât o revitalizare a satelor.
Mișcările migratoare, inclusiv revenirea unor membri ai diasporei și relocările din orașe, contribuie la aceste dinamici.
Structura pe vârste accentuează problema: indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,7 la 136,6 persoane vârstnice la 100 de tineri, iar vârsta medie a populației a urcat la 43,2 ani, cu vârsta mediană de 44,3 ani.
România se află astfel printre cele mai îmbătrânite societăți din Europa, alături de Italia, Portugalia și Germania.
Grupa de vârstă dominantă este cea de 45–49 de ani, care reprezintă 8,6% din total, indicând că generațiile care vor intra în pensie în următorul deceniu vor pune presiune pe sistemele sociale și de sănătate.
Copiii de 0–4 ani reprezintă doar 4,0% din populație, iar tinerii sub 20 de ani scad constant, ceea ce reflectă un declin al natalității și o reducere a viitorului potențialului economic.
Proiecțiile pe termen mediu și lung arată că România va continua să îmbătrânească și să piardă populație, în contextul unei Europe care va pierde peste 23 milioane de locuitori în următoarele trei decenii, echivalentul unei țări mai populate decât e România, arată proiecțiile Diviziei pentru Populație a ONU.
Migrația rămâne un factor crucial. Doar aportul extern poate modera scăderea demografică.
