România trece la ora de vară 2026. Ce efecte are asupra somnului și ritmului biologic
România va trece în acest weekend la ora de vară, în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni 04:00. Această ajustare anuală, aplicată în majoritatea statelor Uniunii Europene, aduce mai multă lumină naturală în a doua parte a zilei și seri mai lungi, însă poate afecta somnul, ritmul circadian și funcționarea organismului în primele zile după schimbare. Ora de vară va rămâne în vigoare până în ultima duminică din octombrie 2026, când România va reveni la ora standard.
„Trecerea la ora de vară poate fi resimțită mai dificil decât revenirea la ora de iarnă, deoarece implică pierderea unei ore de somn. Această modificare poate duce la oboseală, dificultăți de concentrare și probleme în trezirea de dimineață”, explică pentru Digi24.ro Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog cu atestat în somnologie. Specialistul recomandă ca persoanele care se confruntă cu dificultăți de adaptare să-și ajusteze treptat ora de culcare cu aproximativ 10-15 minute în zilele premergătoare schimbării și să mențină o rutină constantă a somnului, dar și expunerea la lumină naturală pe parcursul zilei. În plus, odihna scurtă, de maximum 20 de minute, poate ajuta la refacerea nivelului de energie fără a perturba ritmul circadian.
De ce se schimbă ora de două ori pe an
Sistemul orei de vară a fost introdus pentru a utiliza mai eficient lumina naturală și a reduce consumul de energie electrică în perioadele cu zile mai lungi. Conceptul datează încă din secolul XVIII, când Benjamin Franklin a sugerat economisirea resurselor destinate iluminatului prin ajustarea programului zilnic după lumina naturală. Propunerea modernă a orei de vară a fost făcută în 1907 de britanicul William Willett, iar implementarea practică a început în 1916, în timpul Primului Război Mondial, când Germania și Austro-Ungaria au adoptat ora de vară pentru a economisi combustibil. Ulterior, majoritatea statelor europene și nord-americane au preluat acest sistem, care astăzi face parte din rutina anuală a României.
Istoria orei de vară în România
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, abandonată după Primul Război Mondial, și reintrodusă în 1932, fiind aplicată anual. La început, schimbarea orei avea loc în prima duminică din aprilie, cu revenirea la ora standard în prima duminică din octombrie. După întreruperi în anii ’40, practica a fost reluată în 1979 și armonizată în 1997 cu calendarul Uniunii Europene. De atunci, România respectă ajustarea ceasurilor de două ori pe an, iar dezbaterile privind eliminarea sistemului continuă la nivel european. În 2018, Comisia Europeană a propus consultări publice privind renunțarea la schimbarea orei, lăsând la latitudinea fiecărui stat membru decizia de a rămâne permanent la ora standard sau la ora de vară.
Cum să ne adaptăm la ora de vară 2026
Medicii recomandă câteva măsuri simple pentru a reduce efectele trecerii la ora de vară: menținerea unei rutine constante de somn, ajustarea graduală a orei de culcare, expunerea la lumină naturală pe parcursul zilei și odihna scurtă dacă apare somnolența. Răzvan Lungu explică: „Chiar și o schimbare de o oră poate influența ceasul biologic intern, responsabil de alternanța somn-veghe. Nu toate persoanele resimt efectele, dar pentru cei sensibili adaptarea treptată este cheia pentru a evita oboseala excesivă și problemele de concentrare.”
Prin conștientizarea efectelor și adoptarea unor rutine sănătoase, românii pot trece mai ușor la ora de vară, bucurându-se de mai multă lumină naturală și seri mai lungi fără a afecta semnificativ sănătatea și productivitatea.
