România vrea să facă pentru refugiați ce n-a reușit pentru romi
Țara noastră nu trebuie să fie doar de tranzit sau un popas temporar pentru refugiații din Siria, Afganistan și alte țări greu încercate de război, ci o garanție pentru o viață mai bună în cazul acestor oameni. Este mesajul transmis de autoritățile europene României, care a fost obligată să cazeze 4.180 de imigranți până în 2017. Iată ce trebuie să facă țara noastră pentru cei care fug din locurile de baștină, deși a picat lamentabil testul integrării minorității rome.
Oficial, în România trăiesc 621.600 de romi, conform Recensământului populației din 2011. Pentru integrarea lor, care înseamnă înlesnirea accesului pe piața muncii, diverse măsuri de protecție socială, atribuirea de locuințe și reducerea abandonului școlar, statul a cheltuit sute de milioane de euro în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, rezultatele sunt lamentabile. Aproape 80% din abandonurile școlare înregistrate anual sunt ale copiilor de etnie romă. Datele statistice ale organizațiilor de protecție a drepturilor romilor arată că 46% din romii din țara noastră sunt șomeri, în timp ce 21% nu au lucrat niciodată. Mai mult de jumătate din ei trăiesc la limita sărăciei, iar 20% suferă de foame. Acum, România se află în fața unei noi provocări, și anume integrarea refugiaților din țările Orientului mijlociu, care au luat cu asalt continetul european în toamna anului trecut.
4.180 de refugiați, cazați în România în următorii doi ani
Țara noastră e obligată să ofere măsuri de protecție socială pentru 4.180 de imigranți până la sfârșitul anului 2017. Liderii europeni au impus României să contribuie la rezolvarea crizei refugiaților, prin găzduirea și integrarea celor care solicită azil în țările europene. Primii 11 refugiați vor sosi în țara noastră la 3 martie și vor fi cazați la Galați, în centrul aflat în administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).
Cum ajunge un refugiat azilant în România
Toți refugiații preluați de statul român sunt chestionați în legătură cu motivele pentru care și-au părăsit țara de origine. Ei vor trece printr-o serie de teste și interviuri, la finalul cărora vor dobândi calitatea de azilanți. Pe perioada procedurii de azil, solicitantul de azil are dreptul de a rămâne pe teritoriul României şi este protejat împotriva expulzării, extrădării, returnării forţate de la frontieră sau de pe teritoriul statului român. Conform prevederilor legii, cererea de azil poate fi, după caz, soluţionată în procedură ordinară sau procedură accelerată, spun reprezentanții IGI. Însă, obiectivul general al politicii privind integrarea străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România, este acela de a-i ajuta să se autosusţină, să devină independenţi faţă de asistenţa oferită de stat sau de organizaţiile neguvernamentale şi să participe activ la viaţa economică, socială şi culturală.
Ce drepturi au refugiații deveniți azilanți
Dacă au dobândit o formă de protecţie, cetățenii străini se pot angaja pe teritoriul țării noastre. Pentru aceasta, pot beneficia și de ajutor de specialitate, prin agențiile locale de ocupare a forței de muncă. În plus, aceștia beneficiază de acces la sistemul asigurărilor pentru şomaj, la măsurile pentru prevenirea şomajului şi stimularea forţei de muncă, în aceleaşi condiţii cu cele ale cetăţenilor români. Străinii care participă în programul de integrare se înregistrează ca persoane în căutarea unui loc de muncă la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în termen de 30 de zile de la semnarea protocolului de integrare cu Inspectoratul general pentru Imigrari.
La fel ca și cetățenii români, străinii care au obţinut o formă de protecţie în România au dreptul la locuinţe, în aceleaşi condiţii cu românii, conform art. 6 din OG nr.44/2004 cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care persoanele care au parcurs programul de integrare nu pot primi o locuinţă socială din partea autorităţilor locale beneficiază, totuși, de 50% subvenție la plata chiriei, vreme de un an. Solicitanţii de azil care nu dispun de mijloace materiale pot fi cazaţi în centrele de primire şi cazare aflate în subordinea IGI, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României. Solicitanţii de azil cu nevoi speciale beneficiază de adaptarea condiţiilor de cazare şi asistenţă. Inspectoratul General pentru Imigrari are în subordine 6 centre cu o capacitate totală de 920 de locuri (600 sunt déjà ocupate), în următoarele oraşe: Bucureşti, Galaţi, Timişoara, Rădăuţi, Maramureş şi Giurgiu.
Cât ne costă cazarea refugiaților în următorii 5 ani
Autoritățile europene au alocat aproape 3 miliarde de euro pentru susținerea statelor care au primit norme de refugiați. România va primi, până în 2020, în jur de 21,9 milioane de euro prin Fondul pentru azil, migrație și integrare al UE. Banii europeni nu sunt, însă, suficienți, iar statul român va trebui să aloce fonduri suplimentare pentru sporirea capacităților de cazare și facilitarea accesului străinilor pe piața muncii. „Referitor la bugetul Programului Naţional Fondul Azil, Migraţie şi Integrare, vă informăm că este prevăzută o alocare financiară din partea UE, în valoare totală de 24.430.877 euro, partea de cofinanţare națională fiind cuprinsă între 10% şi 25%”, au declarat oficialii Ministerului de Interne, conform ziarului România Liberă.
