Românii, prinşi în războiul lor
Am avut cândva o ţară, ea s-a rupt la ceas de seară. Guvernanţii au pus paie pe focul iscat între palate, adoptând, marţi seară, două dintre cele mai contestate proiecte legislative din ultimii 20 de ani. Proiectul graţierii unor pedepse a primit undă verde de la Guvern, dar va ajunge în Parlament pentru aprobare. În schimb, cele două coduri penale au fost modificate prin ordonanţă de urgenţă. Iată cum au fost „redefinite” anumite infracţiuni penale!
Una au zis, alta au făcut. Deşi au dat asigurări în faţa naţiunii că nu vor aproba nici unul dintre cele două proiecte prin ordonanţă de urgenţă, guvernanţii le-au introdus pe şest în şedinţa de marţi seară. Ele au fost adoptate în unanimitate şi publicate în Monitorul Oficial la miezul nopţii, în ciuda opoziţiei manifestate de preşedinte şi de profesioniştii din justiţie. Românii sunt prinşi, iar, la mijloc în lupta dintre liderul PSD Liviu Dragnea, care se teme de puşcărie, şi şefa DNA Laura Codruţa Kovesi, care nu-l vrea scăpat sub nici o formă. La scurt timp de la anunţul făcut de ministrul justiţiei, românii au ieşit cu miile în stradă, revoltaţi de modul în care au înţeles miniştrii Puterii să guverneze.
Cum a fost modificat Codul penal
Executivul Grindeanu a „îndulcit” Codul penal şi Codul de procedură penală, manifestând o suspectă îngăduinţă faţă de anumite infracţiuni penale. Spre exemplu, abuzul în serviciu (art. 297) va mai fi sancţionat penal doar dacă prejudiciul creat în acest caz va fi mai mare de 200.000 de lei. În celelalte speţe, făptuitorul va fi iertat dacă paguba este recuperată integral. Guvernul a modificat şi pedepsele pentru abuz în serviciu. Dacă până acum fapta penală dovedită era sancţionată cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea ocupării unei funcţii publice, de acum înainte pedepsele sunt de la 6 luni la trei ani de închisoare sau amendă penală.
Neglijenţa în serviciu, în noul Cod penal, nu mai este infracţiune. De asemenea, prin modificările Guvernului, nu mai reprezintă conflict de interese actele săvârşite de funcţionari în folosul unor persoane cu care s-a aflat în raporturi comerciale sau de muncă.
Noul Cod penal reţine că favorizarea unei persoane acuzate de fapte penale de rude până la gradul II nu se pedepseşte, faţă de vechiul cod care făcea referire doar la „favorizarea săvârşită de un membru al familiei”. Guvernanţii au mai adăugat un alineat acestui articol, potrivit căruia pedeapsa aplicată celor care favorizează infractorii (închisoare de la unu la 5 ani sau amendă) nu se aplică în cazul „emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”. Adică, mai pe româneşte, guvernanţii şi parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere pentru favorizarea făptuitorului, chiar dacă fapta e dovedită, fiindcă ei au fost scutiţi.
Ce e nou în Codul de procedură penală
Denunţul (art. 290): rămâne valabil în cazul infracţiunii penale, însă modificarea substanţială operată de Guvern se referă la termenul-limită până la care aceasta poate fi sesizată, şi anume nu mai mult de şase luni de la săvârşirea faptelor reclamate.
Ordonanţa privind modificarea celor două coduri a şi fost publicată în Monitorul Oficial marţi noapte, la două ore ore de la adoptare, şi va intra în vigoare în termen de zece zile.
Proteste nocturne în mai multe oraşe
La scurt timp faţă de anunţul făcut de ministrul justiţiei, Florin Iordache, mii de români au ieşit în stradă, acuzând ordonanţele mişeleşti adoptate de Guvern. La Bucureşti, 15.000 de oameni s-au adunat în faţa sediului Guvernului puţin după miezul nopţii. Ei au scandat împotriva Guvernului Grindeanu şi au afişat mesaje de susţinere pentru instituţiile care luptă pentru combaterea corupţiei. Proteste au fost şi în celelalte mari oraşe din ţară, iar cei mai mulţi dintre protestatari sunt tineri până în 40 de ani. Nemulţumirile lor s-au auzit şi ieri, deoarece acţiunile au luat amploare. Ieri după-amiază, parlamentarii PNL şi USR au depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu.
Klaus Iohannis: „România e în doliu”
Preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat imediat ce a aflat de demersul guvernului. Acesta a vorbit ca de o zi neagră în istoria României, ţară care a ajuns să facă paşi uriaşi înapoi. „Astăzi este o zi de doliu pentru statul de drept. Statul de drept, care a primit o lovitură puternică de la adversarii justiţiei, dreptăţii şi luptei împotriva corupţiei. Guvernul PSD şi ALDE a ignorat visul şi năzuinţele a milioane de români liberi care vor să trăiască într-o ţară eliberată de corupţie”, a spus Iohannis.
Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Curtea Constituţională, considerând că modificarea celor două coduri penale prin ordonanţă de urgenţă este un atac la independenţa justiţiei. În acelaşi timp, Avocatul Poporului, instituţie care ar fi trebuit să apere interesele celor mulţi, şi-a declinat competenţa în acest caz. Preşedintele Iohannis l-a contrazis pe Victor Ciorbea, arătând că Avocatul Poporului a atacat la CCR o ordonanţă de urgenţă în 2013.
Cum îl ajută pe Dragnea
Acuzaţi că au inventat două acte normative pentru a-şi elibera din închisori colegii penali, dar şi pentru a-i proteja de cătuşe pe cei cercetaţi, reprezentanţii Guvernului Grindeanu au replicat că documentele au cu totul şi cu totul alte scopuri. „Am adoptat o serie de măsuri care vizează evitarea unor hotărâri pilot la CEDO. Legea care vizează graţierea unor pedepse nu vizează violatorii, faptele de corupţie, actele de violenţă, recidiviştii, pedepsele cu suspendare şi prioritar pentru noi a fost recuperarea prejudiciului”, a spus ministrul Florin Iordache. Modificarea codurilor penale îl ajută însă pe Liviu Dragnea, judecat în prezent pentru instigare la abuz în serviciu, într-un dosar care o vizează pe fosta soţie, Bombonica Prodana. Liderul PSD va scăpa de acuzaţii fiindcă prejudiciul înregistrat în acest caz este mai mic de 200.000 de lei. Conform noului Cod penal, încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă, soldată cu un prejudiciu sau pagubă materială mai mică de 200.000 de lei, nu se mai numeşte abuz în serviciu. Primul termen în procesul lui Liviu Dragnea, programat pe 30 ianuarie, a fost amânat până la 14 februarie.
90% din dosarele DNA sunt bazate pe denunţuri
Lupta anti-corupţie cu care se laudă de patru ani procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, are la bază sute de denunţuri .Adică românii par să se transforme în ultima perioadă în turnători, în condiţiile în care avem parte aproape zilnic de arestări televizate, cătuşe şi presiuni din partea anchetatorilor care se finalizează cu denunţuri. Grav este că multe dintre dosarele făcute de DNA se bazează doar pe simple denunţuri, nu şi pe probe concrete, spun analiştii.
Amploarea luată de “lupta anti-corupţie” a dus la apariţia expresiei “binomul DNA - SRI”, o serie de politicieni cu dosare penale acuzându-l pe Florian Coldea, fostul adjunct al SRI, de implicare ilegală în dosare. Sefa DNA a încercat să tragă o linie între activitatea DNA şi cea a SRI, în ciuda zvonurilor că între ea şi Coldea ar fi fost o relaţie mai apropiată decât permite cadrul legal. Elena Udrea a fost una dintre persoanele care au tras un semnal de alarmă cu privire la “supunerea” lui Coldea. În ianuarie 2015, fostul ministru al turismului a depus un denunţ la DNA pentru o presupusă implicare a lui Coldea într-o campanie împotriva ei. DNA a clasat denunţul.
Imediat după alegerile parlamentare din decembrie 2016, fugarul Sebastian Ghiţă a lansat o serie de acuze împotriva lui Coldea, prin intermediul unor înregistrări video difuzate de RTV. Ghiţă l-a acuzat pe Coldea că ar fi fost în vacanţe plătite de el în Seychelles, în Italia şi la Disneyland Paris, dar şi la întâlniri la vila sa de la Cheia. Coldea a fost trecut în rezervă la începutul lunii ianuarie 2017 şi s-a început o anchetă.
