Să tot zici “Bogdaproste!” Colivele cu chipuri de sfinți, operele de artă ale Mariei
N-ați mai văzut așa ceva! Maria Cucu (65 de ani), fostă angajată a Universităţii „Vasile Alecsandri“ din Bacău, în prezent pensionară, a început să orneze colive cu sfinţi în anii ‘90, după ce a avut o împlinire personală şi a decis să îi mulţumească astfel lui Dumnezeu. Colivele realizate de femeie sunt adevărate opere de artă.
A lucrat ca funcţionar la rectoratul şi la arhiva Universităţii ”Vasile Alecsandri” din Bacău, iar de aproape 30 de ani ornează colive cu sfinţi. Îşi aminteşte că a început să prepare colive când era doar un copil, pe la 9 sau 10 ani, după ce îi muriseră bunicii. ”Tata ne făcea o cruce ondulată pe hârtie de matematică, ne-o desena cu bănuţul de trei lei, cum era atunci, şi puneam cu zahăr pe colivă. Mi-am amintit cum făceau şabloanele maicile de la Mănăstirea Bistriţa. Am decupat apoi şabloanele şi am învăţat cum să fac ornamentele ca să aibă stabilitate și să nu cadă zahărul”, ne povesteşte doamna Maria cum a început totul.
“Lumea nu mai știe să facă”
Preparatul din grâu fiert, amestecat cu zahăr şi nuci, care se dă de pomană şi este atât de cunoscut românilor, a fost adus acum de româncă la nivel de artă. Ornamentele cu sfinţi făcute de doamna Maria par desprinse din icoane. ”Am văzut că românii nu mai fac colive aşa cum trebuie. Le cumpără de la patiserie sau nu le fac bine şi le curge conţinutul pe masă. Lumea nu mai ştie să facă colive”, explică băcăuanca ce a determinat-o să se apuce de această muncă delicată, în care pune mult suflet.
Aşază bomboanele cu penseta
Românca a dezvoltat o adevărată tehnică pentru ca procesul de ornare să decurgă rapid şi bine. Foloseşte şabloane făcute dintr-un carton uşor, iar colivele sunt aşezate pe suporturi de tort. După ce aplică şablonul şi stratul de cocos sau cacao, aşeză bomboanele cu o pensetă, în funcţie de culorile reprezentate în icoană. Ornamentele reprezintă întotdeauna reproduceri după icoane.
Șabloane pe mărimea vaselor
”Folosesc bomboane din Grecia. Mi-au adus părinţii de la Mitropolia Iaşiului. La început, am făcut reproduceri cu Maica Domnului şi cu Mântuitorul în timp ce binecuvâtează. Lucrez mult şi la şabloane pentru că vreau să iasă totul foarte bine. Fac şabloane pe mărimea vaselor mele. Am tăvi mari, în care pun aşa, cam pentru 70 - 80 de persoane. Am şi mai mari pentru hramuri, dar şi din acestea obişnuite. Colivele sunt puse într-un suport de plastic. Plouă, bate vântul, omul merge cu coliva la mormânt şi nu se întâmplă nimic”, ne introduce ea în procesul elaborat de realizare a colivelor şi de concepere a ornamentelor.
Multă migală
Secretul obţinerii colivelor dumnezeieşti stă în fondul de nucă de cocos, pe care jonglează apoi cu diverse culori şi mici bomboane. Totul se face cu multă migală, fiindcă nu trebuie stricată dunga creată din cacao, deoarece întregul ornament s-ar strica. Doar ornamentul cu Maica Domnului, care este cel mai complex, este realizat de doamna Maria în 30 de minute. Dacă coliva este mai mare, de şapte kilograme de grâu, atunci un astfel de ornament poate fi realizat cam în trei sferturi de oră. Românca a realizat colive şi din 23 de kilograme de grâu.
67 de colive într-o noapte
De-a lungul anilor, doamna Maria a creat şabloane nu numai după sfinţii mari, ci şi după sfinţii mai puţin cunoscuţi, cum este, de pildă, Sfântul Mina. Românca face ornamentele în funcţie de sfinţii sărbătoriţi la momentul la care i se cere să pregătească colivele. În 2001, a avut şi o expoziţie de colive în satul Cucuieţi (Bacău), stabilind un adevărat record în pregătirea colivelor. ”Am făcut 67 de colive într-o noapte. Toată lumea a fost încântată. Eram extrem de obosită, efectiv nu mai puteam sta în picioare. Toată noaptea am lucrat. De altfel, toate colivele le fac noaptea, pentru că dimineaţa sunt duse la biserică”, povestește doamna Maria despre munca deloc uşoară şi răbdarea de care e nevoie pentru a face colivele să arate ca nişte icoane.
Credincioşii nu plătesc, practic, decât ingredientele
Cei care apelează la doamna Maria pentru colive achită doar grâul, zahărul şi celelalte ingrediente. Preţul este de 15 lei kilogramul de colivă, jumătate din preţul pe care îl cer, de regulă, cofetăriile. ”Un părinte chiar mă întreba dacă nu mănânc, nu consum gaze, apă şi electricitate ca să fac colivele. Pentru mine este suficient dacă îmi scot cheltuiala pe ingrediente. Fac totul doar din pasiune”, se confesează ea.
Solicitări din toate colțurile țării
Doamna Maria are numeroase comenzi pentru colivele sale. Români din toată țara apelează la ea pentru a da de pomană colive cu imagini de sfinţi. Sunt persoane care au luat atât de multe colive de la femeia din Bacău, încât trebuie să discute în prealabil pentru a stabili ce sfânt nu au avut ornat pe preparat, astfel încât să îl poată avea când este sărbătorit. Colivele femeii au fost cerute şi aduse la împlinirea a 500 de ani de la construcţia Mănăstirii Putna şi la sărbătorirea a 420 de ani de la ridicarea Mănăstirii Suceviţa.
Vezi mai multe fotografii cu colivele pe adevarul.ro!
