«Salariile bugetarilor cresc, dar vor fi şi concedieri»
Nu va curge numai lapte şi miere! E avertismentul ministrului muncii, Lia Olguţa Vasilescu, referitor la majorările salariale ce urmează. Până la urmă guvernul a decis ca, de la 1 decembrie, salariul minim brut pe economie să crească la 2.080 de lei, iar de la 1 ianuarie să se aplice şi legea salarizării. Dar, atenţie! Creşterile salariale vor aduce şi disponibilizări în sistemul bugetar.
Salariul minim pe economie va fi, de la 1 decembrie 2018, de 2.080 de lei brut, adică 1.263 de lei în mână. Iniţial Guvernul a vrut să facă această majorare de la 1 noiembrie, dar patronatele s-au împotrivit. “Noi am avut în plan ca să o facem din luna noiembrie. Sindicatele ne-au reproşat că nu am făcut salariul minim diferenţiat, aşa cum scrie în programul de guvernare, şi i-am asigurat că până la sfârşitul anului acest lucru se va întâmpla. De asemenea, noi ieşisem în dezbatere publică cu un salariu minim pe economie de 2.050 de lei. Iarăşi ni s-a atras atenţia că trebuie să fie de 2.080 (de lei - n. r.) ca să fie o creştere de 100 lei pe net, cât e prevăzut în programul de guvernare, ceea ce este într-adevăr corect. De la 1 ianuarie intră Legea salarizării, iar de la 1 decembrie intră salariul minim pe economie”, a explicat Vasilescu.
Ministrul a mai specificat că de la 1 ianuarie salariul minim pe economie se va calcula diferenţiat în funcţie de studii, iar săptămâna viitoare sau la următoarea şedinţă de Guvern va intra o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Muncii. Astfel, salariul minim pe economie va fi de 2.080 de lei, dar cei cu studii superioare sau cu vechime de 15 ani vor avea salariul minim 2.350 de lei.
Apoi, tot de la 1 ianuarie va intra în vigoare şi legea salarizării unitare, prin care, până în 2022, salariile bugetarilor vor creşte, în fiecare an, cu 25% din diferenţa dintre salariul pe care urmează să îl aibă în 2022 şi cel din prezent. „În fiecare an, începând din 2019 până în 2022, se creşte la bugetari cu 25% din diferenţă la salariu. Atenţie, ce înseamnă această diferenţă, pentru că au fost multe confuzii în ultima perioadă, s-a spus că se creşte cu 25% pe brut, de la 1 ianuarie. Nu, este 25% din diferenţă. De exemplu, eu am acum un salariu, să zicem, de 2.000 de lei şi în grilă, în lege, este scrisă o cifră de 6.000 de lei care ar trebui să fie salariul meu în 2022. Asta înseamnă că diferenţa între ceea ce am acum în plată şi ceea ce urmează să primesc în 2022, când este intrarea efectivă a legii în vigoare, este de 4.000 de lei. 25% din această diferenţă înseamnă 1.000 de lei creştere în fiecare an”, explică ministrul muncii.
- Ea a adăugat că educaţia şi sănătatea au fost tratate ca domenii prioritare. „Medicii şi asistentele au urcat direct pe grila din 2022, deci ei de la 1 ianuarie nu vor mai avea nici un fel de creştere, în schimb ceilalţi din sectorul sanitar vor avea, biologi, chimişti, farmacişti, iar educaţia a avut o creştere de 25% anul acesta, deci 25% raportat la salariul de anul trecut. Lor le-a rămas destul de puţin de recuperat”, a mai afirmat Vasilescu.
- Salariile profesorilor vor creşte astfel: profesor cu 25 de ani vechime va avea o creştere de 327 de lei şi va ajunge la 5.376, profesorii cu studii superioare de lungă durată vor avea o creştere de 343 de lei şi vor ajunge la 4.477, iar profesorii debutanţi vor avea o creştere de peste 1.400 de lei. Profesorii universitari vor avea un plus de 693 de lei şi vor câştiga 9.289 de lei. În ceea ce priveşte asistenţii universitari, aceştia vor beneficia de o creştere de 141 de lei, până la peste 3.700 de lei.
- În ministere, salariile vor creşte astfel, potrivit graficelor prezentate de ministru: consilier grad superior, creştere de 650 de lei până la peste 6.300 de lei, consilieri debutanţi, creşterile vor fi de 1.652 de lei. Un referent va avea o creştere de 1.400 de lei, până la peste 3.700 de lei, iar un referent debutant va încasa 3.474 de lei de la 1 ianuarie.
Dar, data de 1 ianuarie poate aduce şi o serie de concedieri din rândul angajaţilor ministerelor, în special cel al Muncii, a spus ministrul Olguţa Vasilescu. “Am început o reorganizare, dispar jumătate din funcţiile de conducere judeţene (...) O mare parte din personalul de care nu mai avem nevoie va fi mutat la casa de pensii”, a declarat ministrul în emisiunea tv.
«O creştere a salariilor nu se poate face din pix»
“O creştere a salariilor nu se poate face din pix şi fără studii de impact. Dacă e făcută forţat şi fără corelare cu productivitatea, riscă să devină un bumerang”, explică pentru HotNews Dragoş Anastasiu, om de afaceri şi preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane.
Iată care sunt hibele creşterilor salariale în opinia omului de afaceri:
- Salariile în zona bugetară au ajuns să fie în medie cu 30% mai mari decât în economia privată. Acest lucru este unic în Europa. Mai mult, este nevoie urgentă de reducerea aparatului administrativ central şi local.
- Legarea salariului minim de diplome este inacceptabilă. Salariul trebuie să aibă de-a face cu activitatea propriu-zisă, cu productivitatea. Dacă un inginer doreşte să fie angajat pe post de muncitor necalificat nu poate primi un salariu mai mare decât un muncitor care face acelaşi lucru.
- Mărirea salariului minim fără a se ţine seamă de industrie şi zonă e contraproductivă. Nu poţi pune în aceeaşi oală industria IT cu agricultura, cum nu poţi trata la fel ce se întâmplă în Bucureşti cu ce se întâmplă, de exemplu, în Vaslui.
- Stabilirea unui salariu minim pe oră (aşa cum este în Germania) ar putea fi o soluţie mai bună.
- Creşterea costurilor cu forţa de muncă se va reflecta în preţuri. Pentru unii se va reflecta în creşterea muncii la negru şi prin urmare cei care sunt corecţi nu au altă şansă decât să se eficientizeze. Se ajunge astfel, ori la creşteri de preţuri, ori la scăderea locurilor de muncă.
